Demența, diagnosticată cu 14 ani mai devreme. 11 factori de risc care contribuie la apariția bolii

Demența este un termen utilizat pentru a descrie un grup de simptome care afectează memoria, gândirea și abilitățile sociale. La persoanele care suferă de demență, simptomele interferează cu viața lor de zi cu zi. Demența nu este o boală specifică. Mai multe boli pot provoca demență.

Demența implică, în general, pierderea memoriei. Aceasta este adesea unul dintre primele simptome ale afecțiunii. Dar faptul că aveți pierderi de memorie nu înseamnă că aveți demență. Pierderea memoriei poate avea cauze diferite.

Boala Alzheimer este cea mai frecventă cauză a demenței la adulții în vârstă, dar există și alte cauze de demență. În funcție de cauză, unele simptome de demență ar putea fi reversibile.

Vezi și: Sarcina criptică sau cum să nu știi că ești însărcinată. Cum e posibil acest lucru. Ce legătură are cu educația, susținerea familială sau anumite boli

Demența și cei 11 factori de risc

Sunteți expus riscului de demență? Oamenii de știință prezintă 11 factori de risc - diabetul, hipertensiunea arterială și traiul în singurătate fiind printre cele mai mari amenințări

Oamenii de știință au întocmit o listă de factori de risc pentru demență și au dezvoltat un instrument care poate ”prezice cu certitudine” dacă o persoană va dezvolta această afecțiune în următorii 14 ani.

Experții de la Universitatea din Oxford au conceput o listă de 11 factori care au fost găsiți pentru a evalua cu o bună acuratețe dacă persoanele de vârstă mijlocie vor dezvolta sau nu această afecțiune.

Aceștia au examinat datele a peste 200.000 de persoane cu vârste cuprinse între 50 și 73 de ani care au participat la două studii britanice majore pe termen lung.

Cercetătorii au compilat o listă de 28 de factori cunoscuți legați de riscul de demență și apoi i-au redus la cei mai puternici 11 factori de predicție.

Printre acești factori se numără vârsta, educația, istoricul de diabet, istoricul de depresie, istoricul de accident vascular cerebral, istoricul de demență al părinților, nivelul de deprivare, tensiunea arterială ridicată, colesterolul ridicat, faptul de a locui singur și de a fi bărbat.

Vezi și: Ce boli poți avea dacă ți se zbate ochiul. Unele pot fi chiar grave. La ce să fii atent

Genele, responsabile și ele de apariția demenței

Echipa a examinat, de asemenea, acești factori de risc, alături de faptul că oamenii sunt sau nu purtători ai unei gene specifice - gena APOE - care este, de asemenea, legată de demență.

Aceștia au fost utilizați împreună pentru a dezvolta instrumentul UK Biobank Dementia Risk Score (UKBDRS - APOE).

Ei au descoperit că instrumentul a produs cel mai mare scor de predicție pentru persoanele care au dezvoltat demență pe parcursul celor 14 ani de studiu.

De exemplu, un bărbat în vârstă, cu antecedente de diabet, care trăiește singur, are tensiune arterială ridicată și gena APOE, ar avea un scor de risc mai mare în comparație cu o femeie tânără care nu prezintă niciunul dintre ceilalți factori de risc enumerați.

Autorii au declarat că evaluarea ”depășește în mod semnificativ” alte instrumente similare de evaluare a riscului disponibile în prezent.

Vezi și: De ce să aplici folie de aluminiu pe ferestre. 4 efecte uimitoare

Demența, prevenție

Pe lângă identificarea persoanelor aflate la risc, aceste instrumente pot evidenția, de asemenea, măsurile preventive pe care oamenii le pot lua cât încă mai este posibil.

Cercetătorii subliniază lucrările anterioare care sugerează că până la 40 % din cazurile de demență ar putea fi prevenite prin modificarea anumitor factori legați de stilul de viață, inclusiv renunțarea la fumat, reducerea tensiunii arteriale, scăderea în greutate și reducerea consumului de alcool.

Aceștia sugerează că noul instrument ar putea fi utilizat în viitor ca instrument inițial de depistare a demenței pentru a încadra persoanele în ”grupuri de risc”. Cei care prezintă o probabilitate ridicată de a dezvolta demență, în funcție de scorul de risc, ar putea fi supuși în mod prioritar unor teste suplimentare, inclusiv evaluări cognitive, scanări cerebrale și analize de sânge.

Profesorul asociat Sana Suri, co-autor principal de la Universitatea din Oxford, a declarat că scorul indică șansele de a dezvolta demență.

”Este important să ne amintim că acest scor de risc ne indică doar șansele de a dezvolta demență; nu reprezintă un rezultat definitiv. Importanța fiecărui factor de risc variază și, având în vedere că unii dintre factorii incluși în scor pot fi modificați sau tratați, există lucruri pe care le putem face cu toții pentru a ne ajuta să ne reducem riscul de demență.

În timp ce vârsta înaintată - 60 de ani și peste - și APOE conferă cel mai mare risc, factorii modificabili, cum ar fi diabetul, depresia și hipertensiunea arterială au, de asemenea, un rol cheie. De exemplu, riscul estimat pentru o persoană care are toți acești factori va fi de aproximativ trei ori mai mare decât cel al unei persoane de aceeași vârstă care nu are niciunul”, a precizat profesorul asociat Sana Suri, potrivit Daily Mail.