Infecțiile, risc pentru Alzheimer și Parkinson. Care este legătura

Infecțiile pot crește riscul de a dezvolta Alzheimer și Parkinson. Infecțiile dobândite de-a lungul vieții pot contribui la dezvoltarea unor afecțiuni neurodegenerative. Cercetătorii au investigat legătura dintre infecțiile tratate în spital și boala neurodegenerativă.

Ei au descoperit că infecțiile tratate în spital, în special în timpul vieții timpurii și medii, au crescut riscul ulterior de a dezvolta boala Alzheimer și boala Parkinson mai târziu în viață. Aceștia au observat că studiul lor nu a examinat o relație de cauzalitate și că, prin urmare, sunt necesare cercetări suplimentare.

Afecțiunile neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer, boala Parkinson și scleroza laterală amiotrofică se caracterizează printr-o pierdere progresivă a neuronilor din sistemul nervos. Mai mulți factori, inclusiv genetica și stilul de viață, pot contribui la riscul neurodegenerativ al unei persoane, potrivit Medical News Today.

Unele studii indică faptul că infecțiile bacteriene și virale cresc, de asemenea, riscul neurodegenerativ.

Vezi și: Apa plată și apa potabilă, care e diferența și care e mai BUNĂ de băut. Ionică: Verificările sunt făcute doar la izvor

Care este legătura dintre infecții și Alzheimer și Parkinson

O mai bună înțelegere a legăturii dintre bolile infecțioase și neurodegenerare ar putea ajuta cercetătorii să dezvolte strategii terapeutice pentru afecțiunile neurodegenerative. Recent, cercetătorii au analizat înregistrările medicale suedeze pentru a examina legătura dintre infecțiile tratate în spital și riscul de Alzheimer, Parkinson și scleroză lateral amiotrofică.

Ei au descoperit că infecțiile tratate în spital, în special la începutul și mijlocul vieții, au fost legate de un risc crescut de a dezvolta astfel de boli neurodegenerative.

Vezi și: Cum elimini cearcănele în doar zece minute, cu 6 produse din bucătărie

Cercetări medicale extinse la peste 10 milioane de persoane

Pentru studii, cercetătorii au examinat fișele medicale de la 12.275.551 de persoane din mai multe registre naționale din Suedia. Cercetătorii au analizat datele medicale ale celor peste 12 milioane de pacienți din perioada 1970 și 2016.

Cercetătorii au exclus pacienții care au avut o infecție în termen de 5 ani de la diagnosticul neurodegenerativ pentru a evita prejudecățile de supraveghere și legătura de cauzalitate inversă. În total, 291.941 de persoane din analiză au dezvoltat Alzheimer, 103.919 au avut Parkinson, iar 10.161 au avut scleroză lateral amiotrofică. După analizarea datelor, cercetătorii au descoperit că o infecție tratată în spital cu 5 sau mai mulți ani înainte de diagnostic a fost legată de un risc cu 16% mai mare de a dezvolta Alzheimer și un risc cu 4% mai mare de a dezvolta Parkinson.

Riscuri similare au fost observate pentru infecțiile bacteriene, virale și alte infecții. Legătura a fost observată în primul rând la cei diagnosticați cu Alzheimer și Parkinson înainte de vârsta de 60 de ani, spre deosebire de cei diagnosticați ulterior.

Cel mai mare risc a fost observat în rândul celor cu infecții tratate în spital mai devreme în viață; mai multe infecții dobândite și tratate înainte de vârsta de 40 de ani au fost legate de un risc aproape dublu de a dezvolta Alzheimer și un risc de 40% mai mare pentru Parkinson, mai notează Medical News Today.

Vezi și: Angela Rusu, semi-paralizată: Mi s-a pus un diagnostic foarte grav. Medicamentele mi-au atacat creierul

Mecanisme subiacente

Cercetătorii au menționat că rezultate similare pentru diferite tipuri de infecții ar putea sugera că mecanismele de bază sunt legate de inflamația sistematică.

"Evenimentele infecțioase pot fi un declanșator sau amplificator al unui proces de boală preexistentă, ceea ce duce la debutul clinic al bolii neurodegenerative la o vârstă relativ fragedă în rândul persoanelor cu predispoziție a bolii", a declarat Jiangwei Sun, ph.D., cercetător postdoctoral în cadrul Departamentului de Epidemiologie medicală și Biostatistică de la Karolinska Institutet din Suedia, unul dintre autorii studiului, pentru Medical News Today.

Vezi și: Sucul care topește grăsimea de pe burtă și elimină pietrele la rinichi. Îl poți bea oricând pe timpul zilei

Boala Alzheimer, progres. De la diagnostic până la cele 7 etape de degradare

Boala Alzheimer este o afecțiune neurologică progresivă care afectează de obicei adulții în vârstă și cauzează adesea pierderi de memorie, confuzie, schimbări de comportament și alte simptome îngrijorătoare. Este cel mai frecvent tip de demență.

Pentru a ajuta medicii să diagnosticheze boala Alzheimer, Dr. Barry Reisberg, psihiatru la New York University School of Medicine, a dezvoltat Scara Globală de Deteriorare (SGD). Scara globală de deteriorare definește șapte etape clinice distincte ale bolii Alzheimer.

Ce este Scara Globală de Deteriorare

Aceste șapte etape sunt adesea condensate într-un sistem de clasificare în trei etape: stadiu incipient, stadiu de mijloc și stadiu avansat. Etapele unu-trei ale  SGD sunt stadiile incipiente, etapele patru și cinci sunt etape de mijloc, iar etapele șase și șapte sunt etape târzii, arată Health.

Examenele medicale pot ajuta furnizorii de servicii medicale să identifice în ce stadiu se poate afla cineva. Medicii folosesc de obicei interviuri clinice și evaluări medicale atunci pentru diagnosticarea bolii Alzheimer. Interviul clinic include de obicei întrebări, cum ar fi modul în care persoana se simte și ce simptome s-ar putea confrunta, precum și exerciții care testează capacitatea cognitivă (de exemplu, "Puteți număra înapoi de la 50?").

În funcție de stadiul în care se află o persoană cu boala Alzheimer, interviurile clinice pot fi efectuate singure sau cu un îngrijitor prezent la numirea medicului.

În plus, evaluările medicale utilizează examene imagistice cerebrale, cum ar fi imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) sau tomografia computerizată (CT). Scanările de la aceste teste imagistice pot ajuta medicii să vadă dovezi ale tumorilor, accidentelor vasculare cerebrale, acumulării sau fluidului din creier sau alte leziuni cauzate de traumatisme craniene.

Scanările creierului sunt de obicei folosite pentru a exclude alte afecțiuni neurologice, cum ar fi o tumoare pe creier sau pentru a identifica părți ale creierului care pot fi în scădere. Contracția hipocampului, componenta creierului care este responsabilă pentru învățare și memorie, poate indica semne de pierdere a memoriei.

Citește mai departe AICI

Boala Parkinson: simptome

Boala Parkinson este o afecțiune degenerativă a sistemului nervos. Boala apare în urma deficitului de dopamină, neurotransmițător important care va determina pierderea graduală a funcției neuronilor și incapacitatea de efectuare a mișcărilor corpului.

Cauzele exacte ale modificării nivelului de dopamină sunt necunoscute, dar se pare că modificările genetice au un rol important în acest proces.

Din acest motiv sunt predispuse persoanele care au în familie alți membrii care suferă de boala Parkinson, dar se pare că există mulți pacienți care nu au un istoric familial cu această boală.

Boala Parkinson apare foarte rar la persoanele tinere, iar femeile sunt mai puțin predispuse decât bărbații. De obicei, simptomele se instalează după vârsta de 50 de ani.

Vezi și: Cărbunele activ, minunea pentru TEN. Cum se aplică. Marinescu: Le recomand tuturor doamnelor care vor să se simtă fabulos în pielea lor

Boala Parkinson - simptome

Manifestările bolii Parkinson apar gradual, iar gravitatea lor diferă de la o persoană la alta. În general, boala debutează cu un tremur slab la nivelul mâinilor sau al degetelor. Ulterior apare bradikinezia, adică încetinirea mișcărilor și rigiditatea musculară. Pacienții care suferă de boala Parkinson au vocea modificată și prezintă un control redus al mișcărilor.

Boala Parkinson evoluează cu incapacitatea de a menține echilibrul, oboseală musculară, durere, iar tremurul inițial se extinde și la alte părți ale corpului.

Constipația, probleme ale vezicii urinare, insomniile și tulburările cognitive sunt alte simptome care apar în această boală.

Simptomele grave care însoțesc boala Parkinson alterează starea fizică și psihică a pacienților și pot determina depresie, anxietate și insomnii.