Telefoanele inteligente și GPS-ul, nocive pentru creier. Neurolog: Risc crescut de depresie și demență

Folosirea tot mai frecventă a telefoanelor inteligente, care au devenit o prelungire a corpului nostru, ne aduce de multe ori în situația de a uita lucrurile ce s-au petrecut în trecutul apropiat, tocmai pentru accesul facil la aceste dispozitive, dar mai ales la internet, la orice oră din zi și din noapte, notează The Guardian.

Creierul nostru și smartphone-urile noastre formează o rețea complexă de interacțiuni: smartphonificarea vieții este în creștere încă de la mijlocul anilor 2000, dar a fost accelerată de pandemie, la fel ca și utilizarea internetului în general.

Perioadele prelungite de stres, de izolare și de epuizare - teme comune din martie 2020 - sunt bine cunoscute pentru impactul lor asupra memoriei.

Dintre cei intervievați de Catherine Loveday, cercetător în domeniul memoriei, în 2021, 80% au considerat că memoria lor era mai proastă decât înainte de pandemie.

Suntem - încă - zdruncinați, nu doar de Covid-19, ci și de ciclul mizerabil de știri naționale și globale. Mulți dintre noi se auto-sufocă cu distracții precum social media.

Între timp, derularea nesfârșită poate, uneori, să-și creeze propria suferință, iar notificările telefonice și autoîntreruperea pentru a le verifica, de asemenea, par să afecteze ce, cum și dacă ne amintim.

Demența, primele simptome. La ce trebuie să fii atent

Externalizarea memoriei și impactul asupra vieții cotidiene

Deci, ce se întâmplă atunci când externalizăm o parte din memoria noastră către un dispozitiv extern?

Ne permite acest lucru să profităm din ce în ce mai mult de viață, pentru că nu mai depindem atât de mult de creierul nostru falibil pentru a ne reaminti lucrurile?

Suntem atât de dependenți de smartphone-uri încât acestea ne vor schimba în cele din urmă modul de funcționare a memoriei noastre (ceea ce se numește uneori amnezie digitală)?

Sau pur și simplu ratăm ocazional anumite lucruri atunci când nu ne amintim?

Chris Bird, profesor de neuroștiințe cognitive la Facultatea de Psihologie din cadrul Universității din Sussex, conduce cercetările Grupului de memorie episodică.

”Întotdeauna am descărcat lucruri în dispozitive externe, cum ar fi scrierea de notițe, iar acest lucru ne-a permis să avem vieți mai complexe", spune el. ”Nu am nicio problemă cu utilizarea dispozitivelor externe pentru a ne spori procesele de gândire sau de memorie. O facem mai mult, dar asta ne eliberează timp pentru a ne concentra, a ne concentra și a ne aminti alte lucruri”, mai spune profesorul.

Totodată, acesta consideră că genul de lucruri pe care le folosim telefoanele noastre pentru a le reține sunt, pentru majoritatea creierelor umane, dificil de reținut.

”Îmi fotografiez tichetul de parcare pentru a ști când se termină, pentru că este un lucru arbitrar de ținut minte. Creierele noastre nu sunt evoluate pentru a ține minte lucruri foarte specifice, unice. Înainte de a avea dispozitive, trebuia să faci un efort destul de mare pentru a-ți aminti ora la care trebuie să te întorci la mașină”, a mai spus Bird.

Comoditatea are un preț, destul de mare. Poate reduce densitatea materiei cenușii

Pe de altă parte, prof. Oliver Hardt, care studiază neurobiologia memoriei și a uitării la Universitatea McGill din Montreal, este mult mai precaut. Acesta susține că folosirea tot mai redusă a memoriei va duce nu doar spre utilizarea mai frecventă a dispozitivelor, dar mai ales la o reducere a materiei cenușii. De altfel, acesta este și motivul pentru care nu este încântat de dependența de GPS.

”Putem prezice că utilizarea îndelungată a GPS-ului va reduce probabil densitatea materiei cenușii din hipocampus. Reducerea densității materiei cenușii în această zonă a creierului merge mână în mână cu o varietate de simptome, cum ar fi un risc crescut de depresie și alte psihopatologii, dar și cu anumite forme de demență.

Sistemele de navigație bazate pe GPS nu necesită să vă formați o hartă geografică complexă. În schimb, acestea vă spun doar orientări, cum ar fi Faceți stânga la următorul semafor. Acestea sunt răspunsuri comportamentale foarte simple (aici: virați la stânga) la un anumit stimul (aici: semafor).

Aceste tipuri de comportamente spațiale nu angajează foarte mult hipocampul, spre deosebire de acele strategii spațiale care necesită cunoașterea unei hărți geografice, în care puteți localiza orice punct, venind din orice direcție și care necesită calcule complexe din punct de vedere cognitiv.

Atunci când se explorează capacitățile spațiale ale persoanelor care folosesc GPS de foarte mult timp, acestea prezintă deficiențe în ceea ce privește abilitățile de memorie spațială care necesită hipocampul. Citirea hărților este dificilă și de aceea le oferim atât de ușor dispozitivelor.

Dar lucrurile dificile sunt bune pentru tine, pentru că angajează procese cognitive și structuri cerebrale care au alte efecte asupra funcționării tale cognitive generale”, a explicat profesorul canadian.

Hardt nu are încă date, dar crede că ”costul acestui lucru ar putea fi o creștere enormă a demenței. Cu cât folosești mai puțin mintea ta, cu cât folosești mai puțin sistemele care sunt responsabile de lucruri complicate, cum ar fi amintirile episodice sau flexibilitatea cognitivă, cu atât este mai probabil să dezvolți demență”.

Vezi și: Creierul uman, dependent de interacțiunea socială. De câți prieteni avem nevoie pentru o viață sănătoasă