Optimismul: cum îți influențează somnul și psihicul

Optimismul pare să influenteze în mod benefic psihicul și somnul. Optimiștii suferă mai puțin de insomnie și au un somn mai de calitate.
Persoanele care sunt mai optimiste tind să doarmă mai bine, asta a relevat un studiu asupra adulților tineri și de vârstă mijlocie.
Peste 3.500 de persoane cu vârste cuprinse între 32 și 51 de ani au fost incluse în eșantionul de studiu. Participanții au inclus oameni din Birmingham, Alabama, Oakland, California, Chicago și Minneapolis.
Cercetarea a fost condusă de Rosalba Hernandez, profesor la Universitatea din Illinois.
„Rezultatele acestui studiu au relevat asocieri semnificative între optimism și diferite caracteristici ale somnului auto-raportat, după ajustarea pentru o gamă largă de variabile, inclusiv caracteristici socio-demografice, condiții de sănătate și simptome depresive”, a spus Hernandez.
Teste pentru stabilirea optimismului
Nivelurile de optimism ale participanților au fost măsurate folosind un sondaj format din 10 teste, care le-a cerut să noteze pe o scară de cinci puncte cât au fost de acord cu afirmații pozitive, cum ar fi „Sunt întotdeauna optimist cu privire la viitorul meu” și cu propoziții cu cuvânt negativ, cum ar fi întrucât „cu greu mă aștept ca lucrurile să meargă”.
Rezultatele sondajului au variat de la șase (cele mai puțin optimiste) la 30 (cele mai optimiste).
Participanții au raportat date despre somnul lor de două ori, la cinci ani distanță, evaluându-și calitatea și durata totală a somnului în luna anterioară. Studiul a evaluat, de asemenea, simptomele de insomnie, dificultatea de a adormi și numărul de ore de somn efectiv pe care le au în fiecare noapte.
Un subset de participanți a făcut parte dintr-un studiu auxiliar de somn bazat în Chicago și a purtat monitoare de activitate timp de trei zile consecutiv - inclusiv două nopți din săptămână și o noapte de weekend. Participanții au purtat monitoarele de două ori pe an.
Monitoarele au colectat date cu privire la durata lor de somn, procent din somn și neliniște în timpul somnului.
Mai puțină insomnie la optimiști
Hernandez și coautorii săi au descoperit că cu cifrele de optimism erau mai mari, cu atât erau șansele mai mari de a raporta un somn mai de calitate. De asemenea, persoanele cu un nivel mai mare de optimism au avut mai multe șanse să raporteze că au dormit adecvat, dormind între șase și nouă ore pe noapte. De asemena, aveau 74% mai multe șanse să nu aibă simptome de insomnie și au raportat o somnolență mai mică în timpul zilei.
Conform unui raport din 2016 al centrelor pentru controlul și prevenirea bolilor (CDC), aproximativ 1 din 3 adulți din SUA nu reușește să doarmă adecvat, crescând riscurile multor boli cronice.
„Lipsa somnului sănătos este o problemă de sănătate publică, deoarece calitatea slabă a somnului este asociată cu multiple probleme de sănătate, incluzând riscuri mai mari de obezitate, hipertensiune arterială și mortalitate cauzală”, a spus Hernandez. „Optimismul - credința că lucrurile pozitive vor apărea în viitor - a apărut ca un atu psihologic pentru a supraviețuirea fără boli și o bună stare de sănătate”.
Deși s-a găsit o asociere semnificativă și pozitivă între optimism și somn de mai bună calitate, Hernandez a sugerat că rezultatele ar trebui interpretate cu prudență.
Oamenii de știință nu sunt siguri de mecanismul exact prin care optimismul influențează modelele de somn, ei cred că pozitivitatea poate amortiza efectele stresului prin promovarea copingului adaptiv, ceea ce le permite optimștiilor să se odihnească liniștiți.
Eșantionul pentru studiul actual a fost extras din studiul Coronary Artery Risk Development în Young Adults Study, care a explorat dezvoltarea și progresia factorilor de risc de boli cardiovasculare într-un eșantion american de adulți non-hispanici albi și afro-americani.
Cercetarea a fost susținută de Institutul Național de Inimă, Plămân și Sânge; și Institutul Național de Disparități în Sănătate Minoritară și Sănătate din Institutele Naționale de Sănătate.
Studiul: AICI.
-
-
Vitaminele B pot încetini declinul cognitiv și preveni demența27.08.2025, 18:08
-
-
-
Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
Cele 3 tipuri principale de ADHD. Cum se face diagnosticul
Terapia cu realitate virtuală. O alternativă promițătoare pentru depresie
Un studiu recent aduce în discuție eficacitatea terapiei cu realitate virtuală în tratarea tulburării depresive majore.
Impactul pozitiv al florilor asupra creierului. De ce ne bucurăm când primim flori
Descoperă știința din spatele efectului pe care florile îl au asupra stării de spirit.
Prima terapie pentru tulburarea de stres post-traumatic, în aprobare. Cum funcționează tratamentul
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.
Primele semne ale deficienței de dopamină. 10 metode de a crește nivelul natural
Descoperă principalele simptome ale unui nivel scăzut de dopamină și ce rol are în organism.
Schimbările mici din rutina zilnică ce pot ameliora depresia. Sănătatea mintală îmbunătățită de somn, soare și exerciții fizice
Depresia afectează milioane de oameni la nivel global, iar schimbările simple în stilul de viață pot sprijini gestionarea acestei afecțiuni.
Cum se pune diagnosticul de depresie. Dr. Eduard Petru Moțoescu: 9 criterii ușor de recunoscut. Criteriul temporal este foarte important
Depresia poate cauza pierderi de memorie. Cum facem față deficiențelor cognitive induse de depresie
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
Legătura dintre boala Chron și anxietate. Factorii care contribuie la această legătură și cum poți trata anxietatea în contextul bolii Chron
Bufeurile de la menopauză, semn de Alzheimer. Ce s-a descoperit în creierul femeilor la menopauză
Cum recunoști trăsăturile unui caracter sociopat. Diferențele dintre sociopatie și psihopatie
Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
De ce oamenii ascultă muzică tristă. Impactul muzicii triste asupra stării de spirit nu este întotdeauna același
Therabot, terapeutul AI care tratează anxietatea și depresia. Are rezultate promițătoare
Psihiatria între știință, intuiție și medicina personalizată. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: A rămas la flerul medicului psihiatru
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Provocarea celor 10 zile de detoxifiere digitală. Metode inedite pentru a te deconecta de la rețelele sociale
Află ce poți să faci pentru a-ți recâștiga bunăstarea mentală și pentru a redescoperi conexiunile autentice în afara rețelelor sociale.
Furia narcisistă: cum se manifestă și care sunt primele semne. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu: Se simte amenințat sau respins în mod real
Ce este și cum se manifestă furia narcisistă. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu ne-a vorbit despre primele semne.
Tratamentul pentru episoadele maniacale, reaprobat. Gabriel Diaconu: Nu e un tratament revoluționar. Nu îl avem în Europa. Noi avem altceva, dar face cam același lucru
Depresia postpartum: o realitate frecventă, dar tratabilă. Ce trebuie să știi despre tulburările de dispoziție după naștere
Autodiagnosticarea: cât de periculos este să te bazezi pe internet pentru a-ți pune un diagnostic
Ce este FOMO și cum scapi de teama de a rata ceva. Impactul rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi
Digitalizarea, impact asupra sănătății mintale. Dr. Mihai Bran: Ești bombardat
Utilizarea excesivă a tehnologiei poate duce la dezvoltarea unei dependențe, similară cu alte tipuri de dependențe comportamentale.