Optimismul: cum îți influențează somnul și psihicul
Optimismul pare să influenteze în mod benefic psihicul și somnul. Optimiștii suferă mai puțin de insomnie și au un somn mai de calitate.
Persoanele care sunt mai optimiste tind să doarmă mai bine, asta a relevat un studiu asupra adulților tineri și de vârstă mijlocie.
Peste 3.500 de persoane cu vârste cuprinse între 32 și 51 de ani au fost incluse în eșantionul de studiu. Participanții au inclus oameni din Birmingham, Alabama, Oakland, California, Chicago și Minneapolis.
Cercetarea a fost condusă de Rosalba Hernandez, profesor la Universitatea din Illinois.
„Rezultatele acestui studiu au relevat asocieri semnificative între optimism și diferite caracteristici ale somnului auto-raportat, după ajustarea pentru o gamă largă de variabile, inclusiv caracteristici socio-demografice, condiții de sănătate și simptome depresive”, a spus Hernandez.
Teste pentru stabilirea optimismului
Nivelurile de optimism ale participanților au fost măsurate folosind un sondaj format din 10 teste, care le-a cerut să noteze pe o scară de cinci puncte cât au fost de acord cu afirmații pozitive, cum ar fi „Sunt întotdeauna optimist cu privire la viitorul meu” și cu propoziții cu cuvânt negativ, cum ar fi întrucât „cu greu mă aștept ca lucrurile să meargă”.
Rezultatele sondajului au variat de la șase (cele mai puțin optimiste) la 30 (cele mai optimiste).
Participanții au raportat date despre somnul lor de două ori, la cinci ani distanță, evaluându-și calitatea și durata totală a somnului în luna anterioară. Studiul a evaluat, de asemenea, simptomele de insomnie, dificultatea de a adormi și numărul de ore de somn efectiv pe care le au în fiecare noapte.
Un subset de participanți a făcut parte dintr-un studiu auxiliar de somn bazat în Chicago și a purtat monitoare de activitate timp de trei zile consecutiv - inclusiv două nopți din săptămână și o noapte de weekend. Participanții au purtat monitoarele de două ori pe an.
Monitoarele au colectat date cu privire la durata lor de somn, procent din somn și neliniște în timpul somnului.
Mai puțină insomnie la optimiști
Hernandez și coautorii săi au descoperit că cu cifrele de optimism erau mai mari, cu atât erau șansele mai mari de a raporta un somn mai de calitate. De asemenea, persoanele cu un nivel mai mare de optimism au avut mai multe șanse să raporteze că au dormit adecvat, dormind între șase și nouă ore pe noapte. De asemena, aveau 74% mai multe șanse să nu aibă simptome de insomnie și au raportat o somnolență mai mică în timpul zilei.
Conform unui raport din 2016 al centrelor pentru controlul și prevenirea bolilor (CDC), aproximativ 1 din 3 adulți din SUA nu reușește să doarmă adecvat, crescând riscurile multor boli cronice.
„Lipsa somnului sănătos este o problemă de sănătate publică, deoarece calitatea slabă a somnului este asociată cu multiple probleme de sănătate, incluzând riscuri mai mari de obezitate, hipertensiune arterială și mortalitate cauzală”, a spus Hernandez. „Optimismul - credința că lucrurile pozitive vor apărea în viitor - a apărut ca un atu psihologic pentru a supraviețuirea fără boli și o bună stare de sănătate”.
Deși s-a găsit o asociere semnificativă și pozitivă între optimism și somn de mai bună calitate, Hernandez a sugerat că rezultatele ar trebui interpretate cu prudență.
Oamenii de știință nu sunt siguri de mecanismul exact prin care optimismul influențează modelele de somn, ei cred că pozitivitatea poate amortiza efectele stresului prin promovarea copingului adaptiv, ceea ce le permite optimștiilor să se odihnească liniștiți.
Eșantionul pentru studiul actual a fost extras din studiul Coronary Artery Risk Development în Young Adults Study, care a explorat dezvoltarea și progresia factorilor de risc de boli cardiovasculare într-un eșantion american de adulți non-hispanici albi și afro-americani.
Cercetarea a fost susținută de Institutul Național de Inimă, Plămân și Sânge; și Institutul Național de Disparități în Sănătate Minoritară și Sănătate din Institutele Naționale de Sănătate.
Studiul: AICI.
-
-
Ce trebuie să știi despre vopsirea părului la menopauză11.07.2026, 17:16
-
De ce recidivează cancerul. Adevărul dureros despre metastaze11.07.2026, 15:41
-
-
Trucul simplu recomandat de un dermatolog pentru înțepăturile de insecte11.07.2026, 12:54
Fumatul: obiceiul care te controlează. Cum să învingi dependența de nicotină
De la tricotat la jocuri de logică: hobby-urile care ar putea reduce riscul de demență
EXCLUSIV Anxietatea și depresia, combinație periculoasă în context oncologic. Psihiatrul, rol-cheie în tratament. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Greu de tratat
EXCLUSIV Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Perimenopauza, riscuri psihice. Tulburarea bipolară și depresia majoră, asociate cu perimenopauza
Etapa premergătoare menopauzei poate afecta grav psihicul femeilor.
Ce este autismul. Simptomele care pot deveni evidente încă din primele luni de viață
Autismul este o tulburare cu o gamă largă de manifestări și severități,, iar unele semne pot apărea chiar din primele luni de la naștere.
Depresia te îmbătrânește mai repede. Cercetătorii dezvăluie o creștere de 30% a riscurilor pentru sănătate
Acest lucru ne îmbătrânește prematur. Accelerează degradarea întregului organism. În plus, duce la apariția bolilor cronice.
EXCLUSIV Aroganța din era tehnologiei. De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Mi se pare extravaganță
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
Vocea din cap care nu te lasă să citești sau să dormi. De ce auzi o voce în cap și cum o oprești
De ce auzi o voce în cap când citești sau vrei să dormi. De ce apare și cum scapi de ea. Când devine o problemă reală.
Social media și impactul său asupra sănătății mintale. Efectele pozitive și negative când petreci prea mult timp pe rețelele sociale
Înțelegerea blocajului funcțional: simptome, cauze și intervenții
EXCLUSIV Psihiatria între știință, intuiție și medicina personalizată. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: A rămas la flerul medicului psihiatru
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Prima terapie pentru tulburarea de stres post-traumatic, în aprobare. Cum funcționează tratamentul
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.
EXCLUSIV Furia narcisistă: cum se manifestă și care sunt primele semne. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu: Se simte amenințat sau respins în mod real
Ce este și cum se manifestă furia narcisistă. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu ne-a vorbit despre primele semne.
Ce este serotonina și care este impactul ei asupra stării de spirit. Diferența dintre dopamină și serotonină
ARFID: ce este, cum se manifestă și de ce nu e doar “moft la mâncare”
Sindromul impostorului: o capcană psihologică modernă. Adevărul despre îndoiala de sine și succesul aparent
Pisicile și schizofrenia: o influență majoră asupra riscului de schizofrenie. Ce spun ultimele studii
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
Campanie de testare a memoriei – 6-7 aprilie 2024. Dr. Cristina-Elena Dobre: Reducem distanța, teama și nesiguranța
EXCLUSIV Cum se tratează depresia. Când se ajunge la psihiatru. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Este salvatoare în cazul depresiilor moderate sau severe
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
EXCLUSIV Mituri și concepții greșite despre terapie. Ecaterina Bănică: Trăim într-o societate care are încă o mentalitate mecanicistă asupra omului
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.
