Dacă mănânci mult şi nu faci mișcare, nu este de mirare să ajungi la îngrășare. Dar sunt persoane care au dietă echilibrată, duc o viață activă și totuși continuă să ia în greutate....
Stresul, dușmanul siluetei
Stresul se face vinovat de numeroase disfuncții ale organismului. Știm cu toții că grijile de zi cu zi, presiunea la locul de muncă, relațiile tensionate în familie sau în cercul de prieteni sunt situații cu consecințe negative. Atunci când suntem supuși unor asemenea factori de stres, organismul intră în alertă și crește secreția de cortizol și adrenalină. Acești „hormoni de stres" determină modificări metabolice care duc la creșterea în greutate.
Medicamente care duc la îngrășare
Un efect secundar al medicamentelor prescrise în afecțiuni psihice (antidepresive, antipsihotice) este creşterea în greutate. În această situaţie este recomandată discuţia cu medicul curat şi nu oprirea medicaţiei din proprie iniţiativă. De asemenea, unele medicamente împotriva migrenei, hipertensiunii arteriale sau diabetului pot fi şi ele cauze ale creşterii în greutate. Și pilulele contraceptive sunt responsabile de kilograme în plus pe cântar, dar acest lucru se întâmplă în cazul acelor femei predispuse la retenția de apă. Dacă aveţi îngrijorări legate de pilulă şi numărul de kilograme nou-apărute, cel mai bine este să discutaţi cu medicul.
Când tiroida devine leneșă
Lipsa hormonilor tiroidieni încetineşte metabolismul. Când tiroida nu mai produce suficienţi hormoni, apare hipotiroidismul. Această disfuncție tiroidiană cauzează oboseală cronică, rezistență scăzută la frig, tulburări de dispoziție, creștere în greutate. Fără suficienţi hormoni tiroidieni, metabolismul încetineşte, făcând mai uşoară acumularea de kilograme. Tratând disfuncţiile tiroidiene putem rezolva problemele de greutate.
Rezistența la insulină
Majoritatea persoanelor cu exces ponderal prezintă rezistență la insulină, adică organismul lor nu mai utilizează corect acest hormon produs de pancreas pentru digestia hranei. Când mâncăm, o mare parte din hrană este transformată în glucoză (zahărul din sânge), sursa principală de energie a organismului. Odată ce sângele ajunge în pancreas, acest organ detectează un nivel ridicat de glucoză în sânge și știe să elibereze insulina pentru a permite celulelor din tot corpul să utilizeze glucoza. Celulele au receptori de insulină, care permit glucozei să pătrundă la nivelul lor. Celula fie folosește glucoza ca sursă imediată de energie, fie o stochează ca viitoare sursă de energie. Pentru persoanele care dezvoltă rezistență la insulină, tot acest sistem este complet dereglat. Organismul stochează orice sursă de energie ca depozit de grăsime. Rezistența la insulină este asociată predominant cu diabetul de tip 2 și sindromul ovarului polichistic, ambele afecțiuni caracterizate prin îngrășare.
Crezi că mănânci corect? Adevărul cutremurător despre dieta sănătoasă care îți poate distruge inima
Aceaste alimente reduc inflamația în două săptămâni, spun medicii.
