Ce se întâmplă în creier când amâni alarma ceasului. Ce este inerția somnului și cum îți afectează întreaga funcționare

Ce se întâmplă în creier când amâni alarma ceasului și mai ațipești preț de câteva minute.
Ce se întâmplă în creier când amâni alarma ceasului. Cercetătorii susțin că nu este o idee proastă să apeși butonul de amânare și să-ți oferi 30 de minute în plus în pat dimineața. Această concluzie se bazează pe un studiu care a implicat 1.732 de participanți din Suedia, SUA, Marea Britanie, Finlanda și Australia. Voluntarii care obișnuiau să folosească butonul de amânare s-au descurcat mai bine în trei din patru teste mentale.
Prea obosiți să ne trezim
Cel mai frecvent motiv pe care oamenii îl invocă pentru a amâna alarma și a se bucura de un somn suplimentar este că sunt prea obosiți să se trezească, conform unui studiu cu peste 1.700 de participanți.
Cercetătorii au concluzionat că amânarea orei de trezire ar putea lupta împotriva ”inerției somnului” - acea luptă somnoroasă pentru a-ți pune mintea în mișcare dimineața. Dovezi în acest sens au provenit de la 31 de persoane cărora li s-a permis să își seteze alarma cu jumătate de oră înainte de ora reală de trezire și să apeleze butonul de snooze de trei ori.
Aceste persoane au fost testate în ceea ce privește memoria, rezolvarea de ecuații matematice simple și o sarcină mentală confuză după aceasta, atât după amânare, cât și după trezirea la aceeași oră.
Voluntarii obișnuiți cu amânarea ceasului s-au descurcat mai bine în trei din cele patru teste după ce li s-a permis să amâne alarma, ceea ce sugerează că amânarea acesteia i-a făcut să fie mai alerți mental, potrivit Daily Mail.
Vezi și: Osteopenia, densitate osoasă scăzută. Cum este diagnosticată și ce poți face să o previi
Amânarea ceasului și somnul profund
Aparatele de monitorizare a somnului au arătat că amânarea orei de trezire a făcut ca oamenii să fie mai puțin probabil să se trezească după un somn profund, ceea ce poate reduce starea de confuzie mintală.
În mod surprinzător, în ciuda celor 30 de minute petrecute cu întreruperi de la alarma, aceste persoane au obținut aproximativ 23 de minute de somn efectiv.
Cu toate acestea, cercetătorii avertizează că studiul lor este mic, iar beneficiile dimineții ar putea fi observate doar la persoanele care folosesc regulat butonul de amânare. Acestea tind să fie persoane mai tinere și somnambule, care, probabil, se culcă mai târziu, astfel încât să beneficieze de un somn suplimentar chiar și întrerupt dimineața.
De ce e bine să amâni alarma
Dr. Tina Sundelin, care a condus studiul la Universitatea din Stockholm, a declarat că există o parte pozitivă în amânarea alarmei de la ceas.
”Concluziile indică faptul că nu există niciun motiv să renunți la snooze dimineața dacă îți place - cel puțin nu pentru perioadele de snooze de aproximativ 30 de minute. De fapt, aceasta ar putea ajuta chiar și persoanele cu somnolență dimineața să fie puțin mai treze când se trezesc”, a spus dr. Tina Sundelin.
Studiul a fost publicat în Journal of Sleep Research și prezintă rezultatele unui chestionar online completat de 1.732 de persoane din Suedia, SUA, Marea Britanie, Finlanda și Australia.
Vezi și: Dermatita seboreică: simptome, cauze, tratament. Cum să o depistezi și când să mergi la doctor
Cei care amână alarma de la ceas, mai abili mental
Acesta a arătat că peste două treimi dintre oameni își setează mai multe alarme sau folosesc butonul de snooze cel puțin uneori.
Cercetătorii au recrutat 31 de persoane care foloseau butonul de snooze de cel puțin două ori pe săptămână pentru a compara abilitățile lor mentale după snooze sau trezirea la prima alarmă. După snooze, oamenii s-au descurcat mai bine într-un test de aritmetică mentală, care i-a pus să adune rapid și corect numere, în comparație cu cei care au dormit până la alarma lor.
S-au descurcat mai bine într-un test de memorie care i-a întrebat să recunoască cuvinte pe care le văzuseră anterior. Snooze-ul i-a ajutat să se descurce mai bine într-un test dificil în care trebuiau să numească culoarea în care era scris un cuvânt, cum ar fi ”albastru”, chiar dacă cuvântul însuși era ”roșu”.
Vezi și: 10 alimente bogate în leucină. De ce este esențială pentru refacerea și menținerea masei musculare
După apăsarea butonului de snooze, voluntarii au terminat mai repede această sarcină dificilă după ce au văzut anterior cuvântul pentru o culoare scris în aceeași culoare.
Cu toate acestea, snooze-ul nu a făcut nicio diferență într-un test de memorie de lucru, în care oamenii trebuiau să-și amintească punctul la care o cutie dintr-un grilaj se aprindea în roșu.
Beneficiile aparente ale așteptării după prima alarmă au dispărut până la prânz, când oamenilor li s-au dat din nou teste.
-
-
Diferența dintre medic specialist și medic primar16.09.2025, 21:22
-
Diferența dintre control medical și consult medical16.09.2025, 18:50
-
-
Alimentele care provoacă inflamație în organism16.09.2025, 15:49
Gliobastomul, noi perspective de tratament. Suprimarea unei singure proteine ar putea debloca imunoterapia
Deficiența de Vitamina K, impact asupra creierului. Duce la tulburări neurologice
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Ai mai mult de 30 de ani? Ești expus unor probleme majore
Te dor articulațiile? Nu ignora acest semn! Care e diferența dintre osteoartrită și artrita reumatoidă
Un nou indiciu în Alzheimer. Boala ar putea fi legată de vasele de sânge, nu doar de creier
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Alimentele care îți distrug creierul în 4 ore după consum
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Cea mai cruntă boală despre care nu ți-a vorbit nimeni: Batten. Palatul Parlamentului se luminează turcoaz
Demența, asociată cu reducerea speranței de viață. Pierderi semnificative în funcție de vârsta diagnosticării
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Dieta bogată în grăsimi poate provoca probleme de memorie la vârstnici în doar câteva zile
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Ceaiul, asociat cu demența. Care este compusul nociv care îți afectează creierul
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Un simplu test de colesterol îți poate arăta riscul de Alzheimer. Avertismentul cercetătorilor
Terapie prin tango pentru Parkinson. Pași simpli care aduc echilibru și bucurie
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Stilul de viață, esențial pentru reducerea riscului de demență, AVC și depresie la vârsta a treia. Ce trebuie să faci
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Siropul comun care îți protejează creierul de Parkinson
Claritate pentru minte: Când să investigăm semnalele neurologice
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.