Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme

Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Un nou studiu publicat în revista Neurology arată că persoanele care petrec mai mult timp în pat dormind sau încercând să adoarmă după un accident vascular cerebral (AVC) ușor sau un atac ischemic tranzitoriu (AIT) pot prezenta un risc mai mare de a dezvolta probleme de memorie și gândire, dar și modificări cerebrale asociate cu demența sau riscul de AVC secundar.
Mai mult timp în pat, mai multe leziuni cerebrale
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 422 de persoane din Edinburgh și Hong Kong, cu o vârstă medie de 66 de ani, toate trecând printr-un AVC ușor sau un AIT. La una până la trei luni după episodul vascular, participanții au fost supuși unor investigații imagistice cerebrale, au completat chestionare despre somn și au efectuat teste cognitive.
Rezultatele au arătat că persoanele care stăteau mai mult timp în pat - fie din cauza somnului prelungit, fie pentru că aveau dificultăți în a adormi - prezentau mai frecvent leziuni ale vaselor mici de sânge din creier. Aceste leziuni erau vizibile sub forma unor volume mai mari de hiperintensități ale substanței albe, zone unde țesutul cerebral fusese afectat.
Totodată, scorurile la testele de memorie și gândire au fost ușor mai mici la aceste persoane comparativ cu cei care petreceau mai puțin timp în pat.
Legătura dintre somn și sănătatea creierului, posibil semnal de alarmă
"Aceste rezultate arată că somnul perturbat poate fi un marker al unei sănătăți cerebrale precare, chiar și la persoanele care au suferit accidente vasculare cerebrale ușoare sau AIT-uri", a declarat autoarea studiului, dr. Joanna M. Wardlaw, de la Universitatea din Edinburgh, Marea Britanie.
Ea subliniază că, deși lipsa somnului este cunoscută ca un factor de risc pentru diverse probleme de sănătate, "mai puțin se știe despre efectele unui somn prelungit sau ale timpului excesiv petrecut în pat încercând să compensăm somnul deficitar - fie că facem asta conștient sau nu".
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme - FOTO: Freepik@tahsinpro96
Microhemoragii cerebrale la cei care dorm mai mult
O altă constatare a studiului este legătura dintre durata mai lungă a somnului și apariția microhemoragiilor - mici sângerări la nivel cerebral. Acestea sunt considerate indicatori ai fragilității vasculare și pot contribui, în timp, la declinul cognitiv.
Totuși, cercetătorii avertizează că studiul are limite: este o analiză de moment, nu a urmărit participanții în timp și nu a inclus date despre calitatea somnului înainte de AVC.
Nevoie de studii suplimentare
"Este nevoie de mai multe cercetări pentru a confirma aceste rezultate și pentru a examina dacă somnul prelungit are efecte negative și la persoanele care nu au suferit niciodată un AVC sau AIT.
Desigur, trebuie investigat și dacă îmbunătățirea tiparelor de somn după un AVC ar putea preveni unele dintre aceste efecte negative posibile", a mai precizat dr. Wardlaw.
Deși studiul nu dovedește o relație cauzală, el subliniază importanța monitorizării somnului la pacienții care au suferit un AVC ușor sau un AIT. Problemele de somn pot fi un semnal de alarmă timpuriu pentru deteriorarea sănătății cerebrale și ar putea oferi oportunități pentru intervenții preventive.
-
-
De ce a murit Mihai Leu. Mesajul transmis de prof. dr. Irinel Popescu02.07.2025, 13:56
-
-
-
Europenii se confruntă cu probleme cognitive. De ce românii sunt mai afectați
De ce femeile simt mai multă durere. Ce le face mai vulnerabile
Incontinența după un AVC ar putea fi tratată
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Siropul comun care îți protejează creierul de Parkinson
Traumatismele cerebrale, asociate cu demența. Duc la degradarea vaselor de sânge
Evenimentul care îți degradează vasele de sânge din creier. Crește semnificativ riscul de demență. Perturbă fluxul sanguin din creier.
Demența, asociată cu reducerea speranței de viață. Pierderi semnificative în funcție de vârsta diagnosticării
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
COVID 19, asociat cu riscul neurodegenerativ. Duce la modificări ale biomarkerilor cerebrali
COVID 19 are un impact dramatic asupra creierului. I-a distrus structurile neuronale și accentuează degradarea creierului.
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Stilul de viață, esențial pentru reducerea riscului de demență, AVC și depresie la vârsta a treia. Ce trebuie să faci
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Interacțiunile sociale pot întârzia demența. Efectele devin vizibile în decurs de 5 ani
Cel mai simplu lucru care protejează creierul și întârzie apariția demenței cu ani de zile.
Testul simplu care depistează demența. Pune diagnosticul înainte ca simptomele să apară
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Grăsimea abdominală și de pe brațe, posibil indicator timpuriu al demenței
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Tehnologia digitală reduce riscul de demență la adulții în vârstă, arată un nou studiu
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Stresul cronic crește riscul de accident vascular cerebral la femeile sub 50 de ani
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Exercițiile fizice reduc riscul de demență, mai ales după 50 de ani. Te ajută și dacă ai semne de Alzheimer
Sănătatea cardiovasculară, dependentă de igiena orală. Folosirea aței dentare poate reduce riscul de AVC
Acest gest banal reduce riscul de a face AVC cu 44 de procente. Ai nevoie doar de un accesoriu neașteptat pentru a-ți proteja creierul.
Terapia senzorială de 40 Hz, speranță revoluționară pentru pacienții cu Alzheimer
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Exercițiile fizice regulate îmbunătățesc performanța fizică și cognitivă a adulților vârstnici
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Studiu: Doar 10 zile de inactivitate pot afecta sănătatea creierului
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.