Cum echilibrează creierul plăcerea și durerea

Pe măsură ce creierele noastre preiau informații despre lume și o folosesc pentru a ne dirija acțiunile, două principii cheie ne ghidează alegerile: căutarea plăcerii și evitarea durerii. Cercetătorii de la...
Munca lor, raportată în 31 decembrie 2019 în jurnalul Neuron, dezvăluie că diferite clase de neuroni controlează motivația pozitivă și negativă, trimițând semnale opuse de-a lungul unui circuit comun de procesare a motivației. În cele din urmă, echilibrul de activitate între aceste două grupuri de celule poate determina dacă o persoană acționează pentru a căuta experiențe plăcute sau pentru a le evita pe cele negative, spune profesorul CSHL Bo Li, care a condus studiul, notează Eurekalert.
Li vrea să înțeleagă circuitele de procesare a motivației creierului, deoarece comportamentele pe care le controlează sunt adesea perturbate la persoanele cu boli mintale. Persoanele care suferă de depresie pot înceta să mai facă lucruri care le-au dat odată plăcere, de exemplu, în timp ce persoanele cu tulburări de anxietate evită potențialele amenințări.
Capacitatea de a recunoaște și de a răspunde la recompense sau pedepse potențiale depinde de o parte a creierului numită ventral pallidum. Cercetătorii au observat activitate în această regiune a creierului atunci când animalele caută recompense, cum ar fi o înghițitură de apă sau evită pedepsele, cum ar fi un aer enervant. Ceea ce voia Li să înțeleagă a fost modul în care diferitele tipuri de neuroni care locuiesc în această parte a creierului asigură că un animal răspunde în mod corespunzător la semnalele asociate ambelor tipuri de motivație.
Pentru a investiga, echipa sa a profitat de instrumente de cercetare care le-au permis să monitorizeze activitatea celulelor creierului individuale și să confirme identitățile celulelor respective cu un fulger de lumină. După ce s-au antrenat șoarecii pentru a asocia anumite sunete fie cu o înghițitură de apă, fie cu un puf de aer, Li și colegii săi au folosit tehnica pentru a monitoriza activitatea neuronală în palidul ventral. Ei au descoperit că neuronii care au folosit neurotransmițătorul cunoscut sub numele de GABA pentru a amortiza activitatea în circuitul care influențează motivația au fost importante în motivarea șoarecilor pentru a căuta o recompensă de apă. Neuronii care au folosit neurotransmițătorul cunoscut sub numele de glutamat pentru a excita circuitul creierului, pe de altă parte, au fost esențiali pentru evitarea pedepsei cu aerisire.
În situații mai complexe, în care animalelor li s-a prezentat potențialul atât pentru pedeapsă, cât și pentru recompensă, ambele seturi de neuroni au răspuns. Șoarecii au făcut diferite alegeri ca răspuns la stimulii combinați: animalele însetate, de exemplu, erau mai dispuse să riște un puf de aer pentru a obține o înghițitură de apă decât animalele care tocmai băuseră. Dar dacă echipa ar schimba artificial echilibrul de activitate în palidul ventral prin manipularea unei clase de neuroni sau a celeilalte, acestea ar putea modifica comportamentul animalelor.
Acest echilibru între semnalele care inhibă sau excită neuronii din palidul ventral apare esențial în controlul asupra motivației pe care un animal o acționează, spune Li. Acum, el este dornic să afle dacă este perturbat la persoanele cu tulburări psihice. „Modificările comportamentale la persoanele cu depresie sau anxietatea indusă de stres pot fi cauzate de modificări în acest circuit", spune el. Odată cu noile descoperiri, echipa sa poate să investigheze mai profund cauzele și simptomele acestor tulburări.
-
Somnul de frumusețe nu e un mit! Explicația uimitoare a unui neurolog13.09.2025, 17:50
-
-
-
-
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Testul de trei minute care poate detecta Alzheimer cu ani înainte de diagnostic
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Aflarea riscului de Alzheimer poate reduce anxietatea, dar și motivația pentru un stil de viață sănătos, arată un nou studiu
Demența, asociată cu reducerea speranței de viață. Pierderi semnificative în funcție de vârsta diagnosticării
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
11 Aprilie, Ziua Mondială de luptă împotriva bolii Parkinson. După 200 de ani de la descrierea sa, boala NU este încă vindecabilă
Stresul cronic crește riscul de accident vascular cerebral la femeile sub 50 de ani
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Stilul de viață, esențial pentru reducerea riscului de demență, AVC și depresie la vârsta a treia. Ce trebuie să faci
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Testul rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Un nou indiciu în Alzheimer. Boala ar putea fi legată de vasele de sânge, nu doar de creier
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Dieta bogată în grăsimi poate provoca probleme de memorie la vârstnici în doar câteva zile
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Incontinența după un AVC ar putea fi tratată
Siropul comun care îți protejează creierul de Parkinson
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.