Cum sinuzita poate, în anumite condiții, să-ți îmbolnăvească inima

Florina Pop / 02 noi 2021 / 23:19
EXCLUSIV
Sinuzita poate fi cauzată de o bacterie sau de un virus FOTO: pixabay.com
Sinuzita poate fi cauzată de o bacterie sau de un virus FOTO: pixabay.com

Medicul Călin Popa, specialist în Chirurgie cardiovasculară, supraspecializat în chirurgia anevrismelor aortice, a vorbit la Dicționar Medical despre endocardită și ce anume o cauzează.

Doctorul Călin Popa, medic primar chirurgie cardiovasculară, doctor în științe medicale, supraspecializat în chirurgia anevrismelor aortice, spune, în cadrul emisiunii Dicționar Medical, că endocardita este o infecție care apare la nivelul unei structuri prezente la nivelul inimii. 

”Bacterii. Există fungi, există ciuperci care pot să producă endocardite. Infecțiile astea, de fapt, sunt provocate de un focar îndepărtat, mai îndepărtat sau apropiat de inimă, într-o anumită condiție biologică. De exemplu: un om are o sinuzită - în anumite condiții, sinuzita respectivă poate să-i provoace omului o endocardită. Microbul care e implicat în sinuzită accede în sistemul vascular, în sânge, sîngele îl transportă în diverse locuri și el se poate localiza la nivelul inimii. Sângele este un mediu foarte bun de cultură pentru microbi.

În momentul în care ajung în sânge, microbii sunt foarte fericiți și atunci provoacă stricăciuni foarte mari., dar ca să ajungă până acolo trebuie să existe o condiție suplimentară: imunitatea bolnavului să fie deprimată, un moment în evoluția unei sinuzite poate să prindă pe picior greșit imunitatea și atunci să se întâmple această endocarită.

Teoretic orice infecție poate să producă o endocardită, dar trebuie să existe și o condiție suplimentară”, explică medicul Călin Popa.

Într-o emisiune anterioară, medicul a menționat că datorită metodelor și aparatelor tot mai performante, anevrismul a început să fie tot mai frecvent diagnosticat, astfel că se poate crede că a crescut numărul de cazuri. Afecțiunea poate fi descoperită uneori absolut întâmplător, având în vedere că de mute ori nu prezintă niciun simptom.

„Fiind subdiagnosticate în trecut, faptul că acum avem metode mult mai acurate și mai performante de a le diagnostica, le diagnosticăm mai frecvent. Dar anevrismele cerebrale nu sunt singurele care există. Anevrismul este o dilatare a unui segment arterial sau venos. Dar anevrismele venoase sunt atât de rare și de fără importanță, încât merită să nu se discute despre ele. Așa că rămân anevrismele arteriale, care se pot produce oriunde în corp. Anevrismele cerebrale, prin faptul că sunt relativ frecvente, că apar la tineri, că au consecințe dramatice, sunt mai cunoscute”, a explicat medicul.

Articole Recomandate
Get it on App Store Get it on Google Play

Citite săptămâna aceasta


Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2021 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt1
YesMy