APMGR, despre taxa clawback: criza medicamentelor generice se va adânci

Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR) este la curent şi salută efortul depus de Guvern pentru rezolvarea situaţiei critice în care se află medicamentele generice, şi anume implementarea unui taxe clawback diferenţiate şi plafonate, arată AMPGR într-un comunicat de presă.

„Cele mai recente prognoze indică un clawback ce va ajunge în T4 2019 la un nivel de 33-34%, de la un nivel de 12,6% cu numai 4 ani în urmă.
Acest nivel va adânci criza medicamentelor generice, nivel care periclitează existenţa companiilor producătoare de medicamente generice, astfel că vom asista în curând la închiderea unor linii de producţie şi a unor fabrici din România, ceea ce va duce la disponibilizări de personal, pe lângă pierderea economică şi creşterea dependenţei de importuri”, se mai arată în document.

APMGR consideră că industria producătoare de medicamente generice trebuie să fie considerată de importanţă strategică pentru CSAT, pentru că „în cazul unei situaţii de urgenţă, medicamentele generice vor face diferenţa între viaţă şi moarte. Şi tocmai aceste medicamente sunt penalizate printr-o taxă clawback total injustă şi care nu se regăseşte nicăieri în spaţiul European în forma în care există în România.”

De asemenea, consideră că rezolvarea injustiţiei taxei clawback printr-o masură cuprinsă în Programul de Guvernare şi considerată de ministru al Sănătăţii ca prioritatea zero „a fost exprimată în spaţiul public de nenumărate ori, dar din păcate până la acest moment nu s-a luat nicio măsură.”

APMGR  a publicat, aăpoi, o listă cu măsurile ce ar trebui aplicate în decembrie și anul în curs:

1. Ajustarea cu inflaţia a bugetului de medicamente, adică 4,63% conform INS, mai exact 75 milioane RON pe trimestru;
2. Eliminarea din calculul taxei clawback a valorii consumului de medicamente din spitale, aproximat la 8-9% din consumul trimestrial total.

„După implementarea imediată a acestor măsuri, împreună cu autorităţile putem trece la identificarea de soluţii pe termen mediu şi lung privind diferenţierea şi plafonarea taxei clawback pentru medicamentele generice.
În condiţiile în care medicamentele generice, accesibile ca preţ, care tratează milioane de pacienţi şi care uneori se prescriu în asociere cu medicamentele inovative, sunt retrase continuu din piaţă pe motiv de lipsă de sustenabilitate, bugetul de medicamente fiind unul neconform cu nevoia reală de medicamente a populaţiei, Ministerul Sănătăţii decide compensarea unor molecule inovative scumpe (HG 720 în transparenţă publică), cu un impact de aproximativ 156 de milioane RON pe an, fără alocarea unui buget suplimentar pentru acestea.
Înţelegem şi susţinem necesitatea introducerii de noi molecule inovative şi de a asigura accesul pacienţilor la tratamente inovatoare, dar considerăm că autorităţile trebuie să asigure sursele de finanţare pentru acestea si să nu lase această responsabilitate pe umerii industriei. De fapt, este o cerinţă legală ce trebuie respectată.”, se mai arată în document.

APMGR mai atrage atenţia că cele mai multe cheltuieli ale statului român merg către medicamente inovative, peste 75%, multe dintre acestea tratând câteva mii de pacienţi, dar ignoră milioanele de români care folosesc medicamentele cu preţuri mici.
„În schimb, taxa clawback este aplicată uniform atât medicamentelor scumpe cât şi celor cu preţ mic, cu un impact negativ mult mai mare asupra celor din urmă. Acest lucru se întâmplă din cauza preţului redus şi al sistemului de adaosuri, pentru care toţi producătorii sunt obligaţi să plătească clawback.”