14 factori de risc pentru demență. Cum îi poți controla
Aproximativ 45% dintre cazurile de demență pot fi prevenite prin educație timpurie, stil de viață sănătos și tratarea condițiilor medicale, oferind speranță pentru prevenirea acestei boli...
Vezi și: 10 plante medicinale utile pentru stres și anxietate. Trebuie să le consumi dupa 35 de ani
Demența, o provocare globală în materie de sănătate, afectează milioane de oameni, iar prevalența acesteia se preconizează că se va tripla până în 2050, odată cu îmbătrânirea populației.
Cu toate acestea, cercetările sugerează că până la 45% din cazurile de demență ar putea fi prevenite sau întârziate prin abordarea a 14 factori de risc modificabili pe tot parcursul vieții. Această perspectivă oferă speranță persoanelor și factorilor de decizie pentru adoptarea unor măsuri specifice de reducere a riscului.
Factorii de risc se întind pe toată durata vieții
Factorii de risc care contribuie la apariția demenței variază în funcție de stadiul vieții, cuprinzând începutul vieții (înainte de vârsta de 18 ani), mijlocul vieții (18-65 de ani) și sfârșitul vieții (peste 65 de ani). Educația timpurie, stilul de viață sănătos și gestionarea eficientă a afecțiunilor medicale joacă un rol semnificativ în reducerea riscului.
Importanța educației la începutul vieții
Finalizarea învățământului secundar este esențială pentru construirea „rezervei cognitive”, care ajută creierul să reziste îmbătrânirii și bolii. Nivelurile scăzute de educație au fost asociate cu un risc crescut de declin cognitiv și demență, în timp ce implicarea în activități de învățare de-a lungul vieții și de stimulare mentală s-a dovedit a întârzia deteriorarea cognitivă. Aceste constatări subliniază importanța investițiilor în educație de calitate pentru toți copiii și a promovării angajamentului cognitiv pe tot parcursul vieții.
Vârsta mijlocie: o perioadă crucială pentru prevenire
Au fost identificați mai mulți factori de risc la mijlocul vieții, de la afecțiuni fizice la alegerea stilului de viață. Abordarea timpurie a acestor factori poate reduce semnificativ probabilitatea apariției demenței mai târziu în viață.
Pierderea auzului
Studiile arată că pierderea auzului netratată crește riscul de demență cu până la 24% cu fiecare scădere de 10 decibeli a capacității auditive. Pierderea auzului poate contribui la izolarea socială și la declinul cognitiv, dar s-a demonstrat că utilizarea aparatelor auditive reduce acest risc, subliniind importanța îngrijirii auditive accesibile.
Colesterol LDL ridicat
Dovezi recente evidențiază colesterolul ridicat al lipoproteinelor cu densitate scăzută (LDL) ca fiind un factor de risc semnificativ pentru demență. Nivelurile ridicate de colesterol pot duce la leziuni vasculare și la patologii legate de Alzheimer în creier. Tratarea colesterolului ridicat nu numai că aduce beneficii sănătății cardiovasculare, dar protejează și sănătatea creierului.
Depresia
Depresia, în special la mijlocul vieții, este puternic asociată cu creșterea riscului de demență. Acest lucru poate rezulta din creșterea hormonilor de stres, inflamația creierului sau micșorarea hipocampusului, o regiune cheie a memoriei.
Cercetările arată că un tratament eficient al depresiei, fie prin medicație, terapie sau o combinație a acestora, reduce riscul de demență, subliniind necesitatea unei îngrijiri de sănătate mintală accesibile.
Inactivitatea fizică și obezitatea
Activitatea fizică este un factor-cheie în menținerea sănătății creierului, reducerea inflamației cronice și îmbunătățirea sănătății cardiovasculare. În schimb, obezitatea la mijlocul vieții a fost legată de un risc mai mare de declin cognitiv. O combinație de exerciții fizice regulate și o dietă sănătoasă poate ajuta la gestionarea greutății și la reducerea riscului de demență.

Foto: Freepik @aleksandarlittlewolf
Diabetul și fumatul
Debutul diabetului de tip 2 la mijlocul vieții este un alt factor de risc semnificativ pentru demență, probabil din cauza impactului său asupra sănătății vasculare și a metabolismului cerebral.
În mod similar, fumatul crește riscul de afectare cognitivă, studiile arătând că renunțarea la fumat poate inversa o parte din daune. Ambele afecțiuni pot fi prevenite sau gestionate prin modificări ale stilului de viață și intervenții medicale.
Leziuni cerebrale traumatice
Leziunile la cap provocate de accidente sau sporturi de contact sunt legate de un risc mai mare de demență. Strategiile de prevenire includ purtarea căștii de protecție în timpul sporturilor și a centurii de siguranță în vehicule pentru a minimiza leziunile.
Riscuri la sfârșitul vieții
La vârsta adultă înaintată, izolarea socială, poluarea aerului și pierderea vederii netratată apar ca factori de risc importanți.
Izolarea socială
Participarea socială redusă și singurătatea sunt puternic asociate cu declinul cognitiv. Interacțiunea socială stimulează creierul, contribuind la dezvoltarea rezilienței și la menținerea bunăstării mentale. Încurajarea activităților sociale și încurajarea comunităților de sprijin sunt măsuri esențiale pentru reducerea riscului de demență.
Poluarea aerului
Expunerea la particule fine (PM2,5) este legată de deteriorarea cognitivă și demență. Deși poluarea aerului nu poate fi evitată complet, măsuri precum monitorizarea nivelurilor de poluare, limitarea expunerii în zilele cu poluare ridicată și îmbunătățirea calității aerului din interior pot contribui la reducerea riscului.
Pierderea vederii
Deteriorarea vederii netratată este un factor de risc recent identificat. Studiile arată că tratarea unor afecțiuni precum cataracta poate reduce semnificativ riscul de demență, subliniind importanța unei îngrijiri oculare accesibile.
Citește și: Ce este FOMO și cum scapi de teama de a rata ceva. Impactul rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi
Recomandări privind stilul de viață
Constatările rapoartelor recente fac apel la o acțiune globală pentru a aborda aceste riscuri modificabile. Recomandările includ promovarea unui stil de viață sănătos, reducerea conținutului de zahăr și sare din alimente, interzicerea fumatului și asigurarea accesului la educație și asistență medicală la prețuri accesibile.
Pașii mici, cum ar fi menținerea unui stil de viață activ, solicitarea de îngrijiri medicale în timp util și crearea de legături sociale, pot face o diferență profundă.
Impactul prevenției
Reducerea riscurilor de demență nu numai că prelungește anii de viață sănătoasă, dar reduce și durata bolii pentru cei care dezvoltă demență, îmbunătățind semnificativ calitatea vieții și reducând costurile sociale. Studiile estimează că punerea în aplicare a măsurilor preventive ar putea economisi miliarde de dolari în cheltuieli de sănătate la nivel mondial, reducând în același timp prevalența demenței.
Speranțe pentru viitor
Înțelegerea din ce în ce mai bună a factorilor de risc ai demenței oferă o foaie de parcurs pentru prevenire și îmbunătățirea îngrijirii. Eforturile pe tot parcursul vieții de a adopta obiceiuri mai sănătoase și de a sprijini populațiile vulnerabile pot reduce semnificativ epidemia de demență, aducând speranță persoanelor și familiilor din întreaga lume. Acționând din timp și menținând măsurile preventive, este posibil să se protejeze sănătatea creierului și să se îmbunătățească bunăstarea generațiilor.
-
-
-
De ce te trezești înainte să sune alarma: explicația ceasului biologic21.12.2025, 13:16
-
Bagaj inteligent: ce să lași acasă și ce să împachetezi pentru zbor21.12.2025, 11:30
-
De ce oamenii mai atârnă usturoi la ferestre în 2025. Psihologia superstiției
Semnele că ai tulburare de alimentație. Nu le ignora! Legătura ascunsă cu sănătatea mintală
Adevărul despre Blue Monday. De ce este LUNI cea mai deprimantă zi: "A fost menită să inspire oamenii, nu să incite la teamă"
Cum să-ți menții starea de bine pe timp de iarnă. Influența nutriției asupra dispoziției în lunile reci
Personalitatea influențează durata vieții și riscul de deces
Atac de cord sau atac de panică? Mulți cheamă ambulanța pentru anxietate necontrolată
De ce învățarea unei limbi străine este benefică pentru creier. Legătura dintre limbaj, memorie și plasticitatea creierului
Te simți furios sau te enervezi repede? Tehnica de 5 minute care te calmează înainte să explodezi
EXCLUSIV Radu Leca, mesaj dur pentru cei care folosesc aplicațiile AI de "înviere" a celor decedați
Înțelegerea blocajului funcțional: simptome, cauze și intervenții
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului.
Sindromul Burnout: semne că locul tău de muncă îți afectează grav sănătatea
10 plante medicinale utile pentru stres și anxietate. Trebuie să le consumi dupa 35 de ani
Ai curaj să te speli pe dinți într-un picior? Poți urca scările cu un sac de cartofi? Uite de ce trebuie să încerci
EXCLUSIV Motivul incredibil pentru care adulții și copiii adoră să se teamă de Halloween
Fobiile: frici nejustificate care ne controlează viața. De ce dezvoltăm frici necontrolate și cum le putem depăși
Ce spune parfumul tău despre cine ești cu adevărat
Greșeala care îți blochează procesul de slăbire. Andreea Chirilă: Creierul nu percepe "nu" și "niciodată"
Placebo vs. nocebo: Adevărul șocant despre cum gândurile tale îți pot schimba sănătatea
De ce singurătatea ar trebui tratată ca o problemă socială. De ce terapia nu este soluția și telefonul nu e adevăratul vinovat
Cum știi dacă ai tulburări de somn: 6 semne banale. Ce este jet lag social? Beatrice Mahler: Organismul NU poate recupera ore de somn!
Primul semn că ai ajuns la epuizare. Psihoterapeut: Asta înseamnă că viaţa ta e foarte haotică
Mănânci emoțional fără să știi? Care este adevărata cauză din spatele kilogramelor în plus.
