14 factori de risc pentru demență. Cum îi poți controla
Aproximativ 45% dintre cazurile de demență pot fi prevenite prin educație timpurie, stil de viață sănătos și tratarea condițiilor medicale, oferind speranță pentru prevenirea acestei boli...
Vezi și: 10 plante medicinale utile pentru stres și anxietate. Trebuie să le consumi dupa 35 de ani
Demența, o provocare globală în materie de sănătate, afectează milioane de oameni, iar prevalența acesteia se preconizează că se va tripla până în 2050, odată cu îmbătrânirea populației.
Cu toate acestea, cercetările sugerează că până la 45% din cazurile de demență ar putea fi prevenite sau întârziate prin abordarea a 14 factori de risc modificabili pe tot parcursul vieții. Această perspectivă oferă speranță persoanelor și factorilor de decizie pentru adoptarea unor măsuri specifice de reducere a riscului.
Factorii de risc se întind pe toată durata vieții
Factorii de risc care contribuie la apariția demenței variază în funcție de stadiul vieții, cuprinzând începutul vieții (înainte de vârsta de 18 ani), mijlocul vieții (18-65 de ani) și sfârșitul vieții (peste 65 de ani). Educația timpurie, stilul de viață sănătos și gestionarea eficientă a afecțiunilor medicale joacă un rol semnificativ în reducerea riscului.
Importanța educației la începutul vieții
Finalizarea învățământului secundar este esențială pentru construirea „rezervei cognitive”, care ajută creierul să reziste îmbătrânirii și bolii. Nivelurile scăzute de educație au fost asociate cu un risc crescut de declin cognitiv și demență, în timp ce implicarea în activități de învățare de-a lungul vieții și de stimulare mentală s-a dovedit a întârzia deteriorarea cognitivă. Aceste constatări subliniază importanța investițiilor în educație de calitate pentru toți copiii și a promovării angajamentului cognitiv pe tot parcursul vieții.
Vârsta mijlocie: o perioadă crucială pentru prevenire
Au fost identificați mai mulți factori de risc la mijlocul vieții, de la afecțiuni fizice la alegerea stilului de viață. Abordarea timpurie a acestor factori poate reduce semnificativ probabilitatea apariției demenței mai târziu în viață.
Pierderea auzului
Studiile arată că pierderea auzului netratată crește riscul de demență cu până la 24% cu fiecare scădere de 10 decibeli a capacității auditive. Pierderea auzului poate contribui la izolarea socială și la declinul cognitiv, dar s-a demonstrat că utilizarea aparatelor auditive reduce acest risc, subliniind importanța îngrijirii auditive accesibile.
Colesterol LDL ridicat
Dovezi recente evidențiază colesterolul ridicat al lipoproteinelor cu densitate scăzută (LDL) ca fiind un factor de risc semnificativ pentru demență. Nivelurile ridicate de colesterol pot duce la leziuni vasculare și la patologii legate de Alzheimer în creier. Tratarea colesterolului ridicat nu numai că aduce beneficii sănătății cardiovasculare, dar protejează și sănătatea creierului.
Depresia
Depresia, în special la mijlocul vieții, este puternic asociată cu creșterea riscului de demență. Acest lucru poate rezulta din creșterea hormonilor de stres, inflamația creierului sau micșorarea hipocampusului, o regiune cheie a memoriei.
Cercetările arată că un tratament eficient al depresiei, fie prin medicație, terapie sau o combinație a acestora, reduce riscul de demență, subliniind necesitatea unei îngrijiri de sănătate mintală accesibile.
Inactivitatea fizică și obezitatea
Activitatea fizică este un factor-cheie în menținerea sănătății creierului, reducerea inflamației cronice și îmbunătățirea sănătății cardiovasculare. În schimb, obezitatea la mijlocul vieții a fost legată de un risc mai mare de declin cognitiv. O combinație de exerciții fizice regulate și o dietă sănătoasă poate ajuta la gestionarea greutății și la reducerea riscului de demență.

Foto: Freepik @aleksandarlittlewolf
Diabetul și fumatul
Debutul diabetului de tip 2 la mijlocul vieții este un alt factor de risc semnificativ pentru demență, probabil din cauza impactului său asupra sănătății vasculare și a metabolismului cerebral.
În mod similar, fumatul crește riscul de afectare cognitivă, studiile arătând că renunțarea la fumat poate inversa o parte din daune. Ambele afecțiuni pot fi prevenite sau gestionate prin modificări ale stilului de viață și intervenții medicale.
Leziuni cerebrale traumatice
Leziunile la cap provocate de accidente sau sporturi de contact sunt legate de un risc mai mare de demență. Strategiile de prevenire includ purtarea căștii de protecție în timpul sporturilor și a centurii de siguranță în vehicule pentru a minimiza leziunile.
Riscuri la sfârșitul vieții
La vârsta adultă înaintată, izolarea socială, poluarea aerului și pierderea vederii netratată apar ca factori de risc importanți.
Izolarea socială
Participarea socială redusă și singurătatea sunt puternic asociate cu declinul cognitiv. Interacțiunea socială stimulează creierul, contribuind la dezvoltarea rezilienței și la menținerea bunăstării mentale. Încurajarea activităților sociale și încurajarea comunităților de sprijin sunt măsuri esențiale pentru reducerea riscului de demență.
Poluarea aerului
Expunerea la particule fine (PM2,5) este legată de deteriorarea cognitivă și demență. Deși poluarea aerului nu poate fi evitată complet, măsuri precum monitorizarea nivelurilor de poluare, limitarea expunerii în zilele cu poluare ridicată și îmbunătățirea calității aerului din interior pot contribui la reducerea riscului.
Pierderea vederii
Deteriorarea vederii netratată este un factor de risc recent identificat. Studiile arată că tratarea unor afecțiuni precum cataracta poate reduce semnificativ riscul de demență, subliniind importanța unei îngrijiri oculare accesibile.
Citește și: Ce este FOMO și cum scapi de teama de a rata ceva. Impactul rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi
Recomandări privind stilul de viață
Constatările rapoartelor recente fac apel la o acțiune globală pentru a aborda aceste riscuri modificabile. Recomandările includ promovarea unui stil de viață sănătos, reducerea conținutului de zahăr și sare din alimente, interzicerea fumatului și asigurarea accesului la educație și asistență medicală la prețuri accesibile.
Pașii mici, cum ar fi menținerea unui stil de viață activ, solicitarea de îngrijiri medicale în timp util și crearea de legături sociale, pot face o diferență profundă.
Impactul prevenției
Reducerea riscurilor de demență nu numai că prelungește anii de viață sănătoasă, dar reduce și durata bolii pentru cei care dezvoltă demență, îmbunătățind semnificativ calitatea vieții și reducând costurile sociale. Studiile estimează că punerea în aplicare a măsurilor preventive ar putea economisi miliarde de dolari în cheltuieli de sănătate la nivel mondial, reducând în același timp prevalența demenței.
Speranțe pentru viitor
Înțelegerea din ce în ce mai bună a factorilor de risc ai demenței oferă o foaie de parcurs pentru prevenire și îmbunătățirea îngrijirii. Eforturile pe tot parcursul vieții de a adopta obiceiuri mai sănătoase și de a sprijini populațiile vulnerabile pot reduce semnificativ epidemia de demență, aducând speranță persoanelor și familiilor din întreaga lume. Acționând din timp și menținând măsurile preventive, este posibil să se protejeze sănătatea creierului și să se îmbunătățească bunăstarea generațiilor.
-
EXCLUSIV Lepra: Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț clarifică riscurile12.12.2025, 15:46
-
-
EXCLUSIV Absența care lasă cicatrici adânci și lacrimi în ochi12.12.2025, 14:20
-
Apa îmbuteliată nu este atât de pură pe cât pare12.12.2025, 13:16
-
EXCLUSIV Relația abuzivă, impact asupra somnului. Radu Leca: Psihopatul până și somnul ți-l controlează. Nu te vei mai trezi odihnit
Aceasta este una din cauzele pentru care nu poți dormi, iar dimineață te trezești obosit.
Divorțul nu înseamnă sfârșitul relațiilor. Cum să transformi despărțirea într-un nou început
Modul în care zâmbești, semnul că ai o formă severă de depresie
Adevărul uimitor despre persoanele narcisiste. Diferența dintre percepție și realitate e mult mai mare decât s-a crezut
Te simți furios sau te enervezi repede? Tehnica de 5 minute care te calmează înainte să explodezi
De ce singurătatea ar trebui tratată ca o problemă socială. De ce terapia nu este soluția și telefonul nu e adevăratul vinovat
De ce învățarea unei limbi străine este benefică pentru creier. Legătura dintre limbaj, memorie și plasticitatea creierului
Trauma dumping: când poveștile altora te afectează. Fenomenul online de tip "Storytime" te poate distruge emoțional
Ce se întâmplă în corp când muzica ne dă fiori. Explicația științifică a frisoanelor muzicale
De ce o îmbrățișare poate răni în loc să aline. Poate provoca mai mult rău. Uite de ce
Mindfulness și practica de a trăi în prezent: un instrument eficient împotriva anxietății și depresiei
Singurătatea bătrânilor, sunetul care îți rupe inima
EXCLUSIV 1 decembrie, Ziua Națională a României. Radu Leca: Nu trebuie să fie singura zi când poporul român se simte patriot
Tehnica palatului memoriei explicată pas cu pas. Memorează orice cu ușurință
De ce oamenii mai atârnă usturoi la ferestre în 2025. Psihologia superstiției
Tulburările mintale reduc speranța de viață cu până la 20 de ani
Ce este efectul Pratfall. Cum o mică stângăcie îți poate crește farmecul personal
Anxietate sau burnout? Cum faci diferența. Simptomul pe care toți îl ignoră
De ce terapeuții AI ar putea izola și mai mult pacienții vulnerabili, în loc să ușureze suferința
Ortorexia: obsesia cu mâncatul sănătos. O tulburare modernă a obiceiurilor alimentare
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
