Un studiu recent a arătat că dietele bogate în proteine pot influența semnificativ microbiomul intestinal, afectând greutatea și compoziția corporală.
Un studiu recent efectuat pe șoareci sugerează că dietele bogate în proteine pot influența bacteriile intestinale și produsele secundare ale acestora, putând afecta greutatea și compoziția corpului.
Microbiomul intestinal este o comunitate complexă de microorganisme din sistemul nostru digestiv care afectează aproape fiecare aspect al sănătății noastre, de la digestie și funcția imunitară până la procesele metabolice și greutatea corporală. Deoarece dieta joacă un rol semnificativ în modelarea compoziției și diversității microorganismelor intestinale, a devenit din ce în ce mai important să înțelegem modul în care alegerile noastre alimentare au un impact asupra ecosistemului intestinal. C
ulturile occidentale adoptă din ce în ce mai des diete bogate în proteine, potențial determinate de un număr tot mai mare de cercetări care susțin dietele bogate în proteine pentru controlul greutății.
Cercetătorii de la Universitatea din Illinois au investigat impactul dietelor proteice asupra diversității microbiomului intestinal și a compoziției corporale într-un studiu recent pe șoareci. Aceștia au descoperit că trecerea de la o dietă bazată pe carbohidrați la diverse diete bogate în proteine la șoareci a dus la o pierdere semnificativă în greutate, la reducerea grăsimii corporale și la schimbări rapide în compoziția microbiomului intestinal.
S-a efectuat un studiu experimental de patru săptămâni la care au participat 16 șoareci. Șoarecii au fost hrăniți inițial cu o dietă obișnuită de carbohidrați timp de două săptămâni, urmată de patru grupuri distincte de diete proteice: dieta proteică standard, 10% aminoacizi aromatici, 10% aminoacizi cu lanț ramificat, 5% aminoacizi aromatici și 5% aminoacizi cu lanț ramificat.
Cercetătorii au colectat zilnic probe de materii fecale și au măsurat compoziția corporală pentru a observa modificările în ceea ce privește grăsimea corporală și masa musculară. ADN-ul din probele de fecale a fost, de asemenea, analizat pentru a observa modificările bacteriilor intestinale.
Studiul a descoperit că microbiota intestinală răspunde diferit la diferite diete, prezentând schimbări semnificative de la carbohidrați la patru diete diferite cu proteine. Cercetătorii au folosit învățarea automată pentru a prezice dieta proteică pe care o consumau șoarecii cu o precizie de 97%.
De asemenea, studiul a arătat că o combinație de 5% de aminoacizi cu lanț ramificat cu 5% de aminoacizi aromatici a dus la cea mai mică greutate corporală, în timp ce o dietă cu 10% de aminoacizi aromatici a avut cel mai mic procent de masă grasă, dar cea mai mare creștere în greutate.
Rezultatele sugerează că tipul de microbiom intestinal care metabolizează dieta este mai important decât tipul de dietă în sine, deoarece metabolismul microbiomului intestinal are cel mai mare impact asupra compoziției corporale a gazdei. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma dacă dietele proteice cauzează toate modificările observate în compoziția corporală și în bacteriile intestinale la șoareci.
Samson Adejumo, doctorand în biologie la Universitatea din Illinois Chicago, a condus cercetarea și explică faptul că schimbările în microbiota intestinală pot avea un impact asupra compoziției corporale și a pierderii în greutate. Aminoacizii aromatici, care sunt precursori ai neurotransmițătorilor, sunt cruciali pentru menținerea funcțiilor biologice ale organismului, în timp ce aminoacizii cu lanț ramificat sunt implicați în funcția musculară și în producția de proteine.
Modificările în microbiomul intestinal reflectă biodisponibilitatea ingredientelor esențiale, care pot afecta pozitiv compoziția corporală, în special masa de grăsime și masa slabă. Un microbiom intestinal sănătos este esențial pentru menținerea unei compoziții corporale și a unei greutăți optime.
Alyssa Simpson, dietetician autorizat și nutriționist gastrointestinal certificat, sugerează, de asemenea, că schimbările în microbiota intestinală pot influența semnificativ compoziția corporală și pierderea în greutate prin modificarea eficienței cu care sunt extrase caloriile din alimente.
Dieteticianul sugerează că un raport mai mare de anumite bacterii poate spori absorbția caloriilor, contribuind potențial la creșterea în greutate. În plus, anumite bacterii produc lipopolizaharide care pot favoriza inflamația și acumularea de grăsime, în timp ce bacteriile benefice pot menține integritatea barierei intestinale și pot regla apetitul prin producția de hormoni și neurotransmițători.
Vezi și: https://www.dcmedical.ro/de-cate-tipuri-poate-fi-anxietatea-sociala_650513.html
Alyssa Simpson, sugerează că dietele pe bază de proteine vegetale pot îmbunătăți sănătatea intestinelor umane și compoziția corporală. Aceste diete susțin bacteriile benefice și mișcările intestinale regulate, sunt, în general, mai sărace în calorii și grăsimi saturate în comparație cu dietele pe bază de animale și pot ajuta la gestionarea greutății și la reducerea grăsimii corporale.
Acestea sunt bogate în fibre alimentare, care favorizează creșterea speciilor microbiene care fermentează fibrele în metaboliți benefici, cum ar fi acizii grași cu lanț scurt. Simpson recomandă, de asemenea, surse alimentare de aminoacizi precum glutamina și arginina, care ajută la menținerea unei bariere intestinale robuste și împiedică substanțele nocive să pătrundă în sânge.
Pentru a îmbunătăți microbiomul intestinal, Simpson recomandă o varietate de alimente pe bază de plante, cum ar fi fructe, legume, nuci, semințe, cereale integrale și leguminoase. De asemenea, se recomandă un aport moderat de proteine pentru a menține sănătatea musculară și metabolică fără grăsimi nesănătoase în exces.
Samson Adejumo intenționează să efectueze analize funcționale și experimente mecaniciste pentru a îmbunătăți starea generală de sănătate. Cercetătorii intenționează să formuleze diete cu aminoacizi individuali pentru a înțelege efectul aminoacizilor individuali asupra dietei și să identifice tulpini microbiene intestinale specifice implicate în fermentarea proteinelor. Învățarea modului în care fermentarea proteinelor alimentare afectează bacteriile intestinale ar putea informa crearea de diete personalizate care să modifice microbiomul intestinal pentru a promova rezultate mai bune în ceea ce privește sănătatea și gestionarea greutății.
Acest concept de nutriție personalizată este promițător pentru o integrare mai largă în practicile de asistență medicală, revoluționând potențial sfaturile dietetice pentru optimizarea rezultatelor de sănătate în diverse populații.
6 motive să mănânci un măr verde pe zi. Beneficiile te vor surprinde.
Măceșele, alături de gustul lor dulce-acrișor, sunt bogate în vitamine și antioxidanți, având numeroase beneficii pentru sănătate.
De ce să nu bei cafea dacă ieși în frig. Cum influențează corpul și sănătatea.
Supa de oase promite detoxifiere, piele perfectă și articulații sănătoase, dar ce spune știința? Este un "elixir" sau doar o modă virală?
