Dacă tot suntem în săptămâna iubirii - și mâine e Valentine’s Day - cunoscutul nutriționist dr, Mihaela Bilic vorbește despre o relație pe care o avem cu toții: cea cu mâncarea....
Într-o săptămână în care toată lumea pare să fie preocupată exclusiv de subiectul „iubire", medicul nutriționist aduce în discuție relația „de cuplu" pe care o avem cu toții: cea cu mâncarea. Câteodată, această relație e excesiv de afectuoasă, alteori cade în ură, arată ea.
„Puțin sunt cei care încă mai mănâncă doar pentru că le e foame, majoritatea folosim mâncatul emoțional ca metodă eficientă pentru calmare, liniștire sau ca simplă (pre)ocupare. Nu e greșit să mănânci pentru că e bun sau pentru că îți place, trist este să mănânci și să nu te bucuri sau preparatul să nu fie cu adevărat gustos/delicios", notează dr. Mihaela Bilic.
Asta nu înseamnă însă că în această relație „de cuplu" vinovat este partenerul!
„Mi-e ciudă că învinuim mâncarea pentru faptul că ne îngrașă, uitând că nu e ea de vină dacă suntem atât de ușor de cucerit, dacă ne lăsăm seduși fără să avem exigențe minime legate de experiența senzorială pe care alimentele ne-o oferă. Mâncarea nu e atât de bună precum ne place nouă să spunem că este. Nu mâncarea este irezistibilă, noi nu mai avem alte surse de plăcere, de încântare a simțurilor, așa că ne lăsăm iar și iar seduși de ea", arată dr. Mihaela Bilic.
Dacă tot suntem cu o zi înainte de Valentine's Day, poate n-ar strica să facem și o evaluare a acestei „relații" de foarte lungă durată. Potrivit medicului, „relația" cu mâncarea „spune foarte mult despre toate relațiile din viața noastră, fie ele sentimentale/personale/intime sau familiale/afective. Există 2 tipologii:
- fie suntem extrem de deschiși, pasionali, impulsivi sau chiar excesivi cu sursele de plăcere din viața noastră și atunci ne asumăm să iubim/mâncăm mult, cu toate bunele și relele care decurg din asta;
- fie suntem într-o încercare permanentă de a ne demonstra valoarea, de a ne controla viața, silueta și mâncarea, conformându-se atunci unor reguli/strategii stricte".
Aceste două situații sunt ușor de gestionat, teoretic. „Nu e niciun mister, părțile implicate își respectă angajamentele, e un fel de „căsnicie" cu toate momentele ei de „la bine și la rău"", arată medicul.
Totuși, drama și nefericirea apar atunci „când există o relație toxică, de abuz și suferință, un amestec ciudat de dragoste și ură, pe sistemul „rău cu rău, dar mai rău fără rău"! Asta mi se pare că a devenit relația noastră cu mâncarea, o dependență păguboasă care ajunge să ne „umfle" și să ne producă mai multă suferință decât plăcere/bucurie", punctează Mihaela Bilic.
În această situație, vinovat nu e „partenerul", ci noi.
„Că nu ne mai dăm voie să ne bucurăm de mâncare e de rău și e exclusiv vina noastră. Că ajungem să mâncăm orice și oricât, e tot vina noastră. Normalitatea conform căreia mâncare = stare de bine a fost uitată. Evidența conform căreia „sănătos" nu e sinonim cu „dietetic" a fost ignorată. Mâncăm fără să ne placă și ne mirăm că ne-am îngrășat, știind că e mult mai simplu și mai comod să ne confruntăm cu așa o problemă ispititoare. Dacă „suma viciilor este constantă", de ce nu mai vorbește nimeni despre alte „păcate"? Cum de am devenit cu toții experți în nutriție, dar suntem analfabeți emoțional și incapabili de a stabili relații reale, umane? De ce am ajuns să simțim doar prin intermediul mâncării, când ea trebuia să fie doar una dintre numeroasele surse de plăcere și bucurie din viața noastră?", întreabă retoric, Mihaela Bilic.
Medicul nutriționist vine și cu o soluție simplă:
„În săptămâna iubirii, eu vreau să simplificăm și să de-dramatizăm relația pe care o avem cu mâncarea, nu e atât de „pe viață și pe moarte" cum suntem făcuți să credem. Nu trebuie să ajungem să urâm mâncarea, trebuie doar să nu facem din ea iubirea vieții noastre...orice relație exclusivă e nefirească, se creează prea multă presiune / așteptări / resentimente. În săptămâna iubirii eu vă invit să împărțiți, să diversificați, să experimentați. Lăsați mâncarea să fie doar una din plăcerile voastre, dar umpleți viața și cu alte elemente/ingrediente capabile să vă răsfețe simțurile. Cât despre afecțiune, tandrețe, iubire, pasiune, înfiorare, mie mi se par trăiri mult prea complexe și intense ca să fie satisfăcute cu mâncare. Așa că liber la...diversificare!"
Cine nu ar trebui să slăbească. Riscurile sunt uriașe. Se poate ajunge chiar la deces.
Mâncatul la momentul potrivit este mai important decât somnul pentru sănătatea inimii. Dar ce înseamnă, de fapt, momentul potrivit.
Aceaste alimente reduc inflamația în două săptămâni, spun medicii.
