Alimentația, implicații asupra sănătății. România printre țările europene cu cea mai mică speranță de viață

Alimentația corectă ajută organismul să funcționeze în mod normal. Însă, alimentația nesănătoasă este unul din cei 4 factori de risc comportamental modificabili (alături de fumat, consum de alcool și inactivitatea fizică), care contribuie la apariția majorității bolilor cronice importante.

”Alimentația nesănătoasă generează obezitate la copii, în creștere alarmantă în Europa și întreaga lume, cu consecințe importante asupra sănătății fizice și mentale a copiilor și un risc semnificativ de multiplicare a bolilor cronice la copii și adulți. Alimentația nesănătoasă combinată cu inactivitatea fizică crește semnificativ riscul de boli cronice netransmisibile la adulți: în special boli cardiovasculare

Astfel, o dietă săracă în cereale integrale este definită ca fiind un consum mediu zilnic de mai puțin de 90 gr./zi si este considerat al doilea factor de risc (ce ține de dietă, după consumul de sare) de morbiditate și mortalitate prin bolile cardiovasculare (BCV), cancer, hipertensiune arteriala (HTA), obezitate și diabet zaharat de tip 2 (DZ2)”, arată Direcția de Sănătate Publică Hunedoara.

Vezi și: Coaja de portocală, mai benefică decât fructele. Previne bolile cronice

România, printre țările europene cu cea mai mică speranță de viață

Pentru a sprijini țările în aceste eforturi, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) oferă cadrul de acțiune pentru dezvoltarea și implementarea politicilor de achiziții publice de alimente și servicii pentru o alimentație sănătoasă.

Statisticile recente ale Organizației Mondiale a Sănătății situează România printre țările europene cu cea mai mică speranță de viață (locul 35). Primele 5 cauze de deces se referă la afecțiuni având legătură directă cu stilul de viață și, implicit, cu alimentația: boala coronariană, accidentul vascular, hipertensiunea arterială, boala hepatică și cancerul, în cazul acestora alimentația jucând un rol important.

Conform OMS, alimentația sănătoasă include consumul zilnic a minimum 400 g (5 porții) de fructe și legume (în afară de cartofi), leguminoase, nuci și cereale integrale.

”Referitor la consumul de cereale integrale, reglementările UE arată că o dietă echilibrată trebuie obligatoriu să conțină un consum mediu zilnic (în grame pe zi) de 70 de grame cereale integrale la femei și 90 de grame de cereale integrale la bărbați. În România, datele obținute din Portalul cunoașterii pentru promovarea sănătății, arată un consum mediu de 16,4 g cereale integrale pentru femei și 17,5 g cereale integrale pentru bărbați.

Conform studiului GBD 2019, consumul redus de cereale integrale a determinat aproape 215000 de decese evitabile în statele membre ale UE în 2019, precum și la peste 3,5 milioane de ani de viață ajustați pentru dizabilități (DALY – suma de ani pierduți din cauza decesului prematur și a dizabilității), dintre care aproape 248000 sunt decese din cauza bolilor cardiovasculare, care reprezintă marea majoritate a deceselor asociate cu o alimentație săracă în cereale integrale”, arată DSP Hunedoara.

Mortalitatea generală datorată consumului inadecvat de cereale integrale pentru România este de 67 la %oooo locuitori cu o povară a DALY printre cele mai ridicate din Europa.

Vezi și: Metastazele, cauze și tratament. Medic: Dacă în trecut reprezentau un capăt de drum, acum există speranțe

Alimentația nesănătoasă, riscuri pentru sănătate

O dietă sănătoasă ajută la prevenirea unor boli netransmisibile și afecțiuni medicale. Cu toate acestea, creșterea producției de alimente procesate, urbanizarea rapidă și schimbarea stilului de viață au dus la o schimbare a modelelor alimentare. Oamenii consumă acum mai multe alimente bogate în energie, grăsimi, zaharuri libere și sare / sodiu și mulți oameni nu mănâncă suficiente fructe, legume și alte fibre alimentare, cum ar fi cerealele integrale.

Alcătuirea exactă a unei alimentații diversificate, echilibrate și sănătoase va varia în funcție de caracteristicile individuale (de exemplu, vârsta, sexul, stilul de viață și gradul de activitate fizică), contextul cultural, alimentele disponibile la nivel local și obiceiurile alimentare. Cu toate acestea, principiile de bază a ceea ce constituie o dietă sănătoasă rămân aceleași, arată OMS.

Vezi și: Apropierea morții, prevestită prin semne clare, cu o lună înainte. Ce se întâmplă în ultimele ore de viață

Ce ar trebui să mâncăm în funcție de vârstă, potrivit recomandărilor OMS.

Pentru adulți

O dietă sănătoasă include următoarele:

- Fructe, legume, leguminoase (de exemplu, linte și fasole), nuci și cereale integrale (de exemplu, porumb neprelucrat, mei, ovăz, grâu și orez brun).

- Cel puțin 400 g (adică cinci porții) de fructe și legume pe zi (2), cu excepția cartofilor, cartofilor dulci, maniocului și a altor rădăcini amidonoase.

- Mai puțin de 10% din aportul total de energie din zaharuri libere, ceea ce este echivalent cu 50 g (sau aproximativ 12 lingurițe de nivel) pentru o persoană cu o greutate corporală sănătoasă care consumă aproximativ 2000 de calorii pe zi, dar în mod ideal este mai mică de 5% din aportul total de energie pentru beneficii suplimentare pentru sănătate. Zaharurile libere sunt toate zaharurile adăugate la alimente sau băuturi de către producător, bucătar sau consumator, precum și zaharurile prezente în mod natural în miere, siropuri, sucuri de fructe și concentrate de suc de fructe.

- Mai puțin de 30% din aportul total de energie din grăsimi. Grăsimile nesaturate (găsite în pește, avocado și nuci, precum și în uleiurile de floarea-soarelui, soia, rapiță și măsline) sunt preferabile grăsimilor saturate (găsite în carnea grasă, untul, uleiul de palmier și de nucă de cocos, smântâna, brânza, ghee și untura) și grăsimile trans de toate tipurile, inclusiv grăsimile trans produse industrial (găsite în alimentele coapte și prăjite, cât și gustările și alimentele preambalate, cum ar fi pizza congelată, plăcinte, biscuiți,  napolitane și uleiuri de gătit) și grăsimi trans  (găsite în carne și produse lactate de la animale rumegătoare, cum ar fi vaci, oi, capre.

Se sugerează ca aportul de grăsimi saturate să fie redus la mai puțin de 10% din aportul total de energie și grăsimile trans la mai puțin de 1% din aportul total de energie, mai arată OMS.

- Mai puțin de 5 g de sare (echivalentul a aproximativ o linguriță) pe zi.  Sarea trebuie să fie iodată.

Vezi și: Pacientul ars, cel mai complex și costisitor. Ioan Lascăr: Imprimanta 3D ne permite să sperăm obținerea unei cantități de tegument într-un timp util. E o procedură contracronometru

Pentru sugari și copii mici

- În primii 2 ani de viață ai copilului, alimentația optimă favorizează creșterea sănătoasă și îmbunătățește dezvoltarea cognitivă. De asemenea, reduce riscul de a deveni supraponderali sau obezi.

Sfaturile privind o dietă sănătoasă pentru sugari și copii sunt similare cu cele pentru adulți, dar următoarele elemente sunt, de asemenea, importante:

- Sugarii trebuie alăptați exclusiv în primele 6 luni de viață.

- Sugarii trebuie alăptați continuu până la vârsta de 2 ani și mai mult.

- De la vârsta de 6 luni, laptele matern trebuie completat cu o varietate de alimente adecvate, sigure și bogate în nutrienți. Sarea și zaharurile nu trebuie adăugate la alimentele complementare.