De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Află mai multe despre cum tiparele de somn anormale cresc riscul de demență odată cu înaintarea în vârstă.
Potrivit oamenilor de știință, există un risc crescut de demență în rândul celor care au un ritm de somn inconstant. Un program de somn regulat presupune să te culci și să te trezești cam la aceeași oră în fiecare zi. Ateroscleroza, depresia, bolile metabolice și bolile cardiovasculare au fost toate legate de tiparele neregulate de somn.
Un studiu recent, care a fost publicat în revista Neurology, sugerează că persoanele cu obiceiuri de somn neregulate pot fi mai predispuse la demență decât cele cu obiceiuri de somn regulate. Gradul în care o persoană se culcă și se trezește în mod constant la aceeași oră în fiecare zi este cunoscut sub numele de regularitatea somnului.
Pentru a colecta aceste date, 88.094 de participanți au purtat timp de șapte zile un gadget la încheietura mâinii care măsura ciclul de somn. Vârsta medie a participanților a fost de 62 de ani.
Vezi și: 12 remedii simple și naturale pentru părul uscat. Le poți prepara rapid acasă
Regularitatea somnului și probabilitatea ca o persoană să se afle în aceeași stare de somn - treaz sau adormit - la oricare două momente de timp care sunt separate de 24 de ore au fost determinate de cercetători folosind datele de la gadgetul de încheietură. Aceștia au luat o medie de șapte zile a acestor date.
Pe un interval de la 0 la 100, regularitatea somnului participanților a fost folosită pentru a determina scorul lor. De exemplu, un scor de 100 a fost acordat persoanelor care s-au culcat și s-au trezit exact la aceeași oră în fiecare zi. Pe de altă parte, celor care au dormit și s-au trezit la ore diferite în fiecare zi li s-a acordat un zero.
Punctajul mediu pentru cei din ultimii 5% a fost de 41. Scorul mediu pentru cei din primele 5% a fost de 71. Media pentru întregul grup a fost de 60. Pe parcursul unei perioade de urmărire de șapte ani, în medie, 480 de pacienți au suferit de demență.
Potrivit studiului, persoanele cu obiceiuri de somn neregulate au avut un risc de demență cu 53% mai mare decât cele cu scoruri moderate. Comparativ cu grupul din centru, faptul de a avea cel mai regulat program de somn nu a redus riscul de demență.
Potrivit studiului, persoanele cu obiceiuri de somn neregulate au avut un risc de demență cu 53% mai mare decât cele cu scoruri moderate. În comparație cu grupul din centru, faptul de a avea cel mai regulat program de somn nu a redus riscul de demență. Un studiu a constatat că regularitatea somnului poate fi legată de riscul de demență, deși cercetătorii au ajustat pentru diverși factori care pot afecta riscul.
Dr. Steven Feinsilver, directorul departamentului de medicină a somnului de la Northwell Lenox Hill Hospital, consideră că studiul este intrigant, dar nu definitiv. El consideră că somnul este esențial pentru sănătatea creierului și că timpul de trezire regulat este mai important decât timpul de somn.
De asemenea, el notează că utilizarea somniferelor poate ajuta, dar este posibil ca acestea să nu ofere aceeași calitate a somnului. Unele medicamente vă pot face somnoros, dar nu sunt destinate somnului. De obicei, oamenii nu se simt mai bine a doua zi când iau antihistaminice pentru a adormi, sau dacă iau somnifere. Mai sunt încă multe de înțeles despre somn și sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma legătura dintre somn și demență, potrivit Medical News Today.
Foto: Freepik @amenic181
Majoritatea adulților ar trebui să doarmă șapte sau mai multe ore de somn pe noapte, potrivit Centrului pentru controlul și prevenirea bolilor.
Următoarele sunt recomandări de la Institutul Național de Sănătate pentru modificarea tiparelor de somn:
- Mergi la culcare și trezește-te la aceeași oră în fiecare zi.
- Folosește ora dinaintea culcării ca timp de liniște.
- Evită mesele mari sau grele la câteva ore înainte de culcare.
- Evită nicotina și cofeina pe timp de noapte.
- Fii mai activi în timpul zilei.
- Găsește activități liniștitoare și relaxante pe care să le faci înainte de culcare, cum ar fi cititul sau o baie.
- Crează o zonă liniștită și întunecată pentru a dormi.
Un studiu a evidențiat importanța sănătății somnului, Dr. Scott Kaiser, geriatru și director al departamentului de sănătate geriatrică al Pacific Neuroscience Institute, afirmând că igiena somnului este crucială.
Studiul a evidențiat, de asemenea, potențialele efecte secundare ale somniferelor, cum ar fi confuzia și căderea, precum și lipsa somnului reparator. Kaiser a subliniat că terapia cognitiv-comportamentală este cea mai bună metodă de combatere a insomniei, mai ales în era electronicii.
De asemenea, el a evidențiat prevalența igienei deficitare a somnului și necesitatea unor obiceiuri de somn consistente pentru a preveni demența. În ciuda altor factori de stil de viață care contribuie la demență, somnul este un punct cheie pentru menținerea unei bune sănătăți.
Somnul profund este esențial pentru menținerea sănătății creierului și reducerea riscului de a dezvolta boli legate de creier, cum ar fi demența, inclusiv boala Alzheimer.
Studiile arată că persoanele în vârstă de 50 și 60 de ani care dorm șase ore sau mai puțin în fiecare noapte au un risc mai mare de a dezvolta demență mai târziu în viață. De asemenea, somnul profund poate ajuta la eliminarea proteinelor toxice legate de boala Alzheimer și la protejarea împotriva pierderii memoriei la persoanele în vârstă cu niveluri ridicate de beta-amiloid, un factor-cheie în dezvoltarea bolii Alzheimer.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.