Loviturile repetate la cap pot duce la Alzheimer și demență. Cum se pot activa virusuri latente
Studiile recente sugerează că loviturile repetate la cap pot activa virusuri latente precum HSV-1, un factor major în dezvoltarea bolilor neurodegenerative, precum Alzheimer, punând în evidență importanța...
Vezi și: Brânza care îți îmbunătățește memoria. Compusul din această brânză e secretul unui creier sănătos
Cercetările emergente dezvăluie o legătură surprinzătoare între traumatismele craniene și virușii latenți din creier, care ar putea deschide calea bolilor neurodegenerative precum Alzheimer.
Această legătură oferă o nouă perspectivă asupra modului în care trauma fizică ar putea interacționa cu factorii biologici subiacenți, putând accelera apariția declinului cognitiv.
Viruși adormiți care se ascund în creier
Viruși precum virusul herpes simplex 1 (HSV-1) sunt prezenți la o parte semnificativă a populației globale - peste 80% dintre oameni sunt purtători ai acestui virus. Deși, de obicei, acesta rămâne latent în neuronii și celulele gliale, dar anumiți factori declanșatori îl pot reactiva.
Stresul, supresia imunitară și după cum sugerează studii recente, traumele fizice pot trezi virusul, declanșând efecte dăunătoare asupra țesutului cerebral.
Reactivarea HSV-1 latent a fost asociată cu semnele distinctive ale bolilor neurodegenerative, inclusiv plăcile amiloide și încurcăturile tau - acumulări anormale de proteine în creier care afectează comunicarea neuronală și duc la moartea celulelor.
Această legătură face obiectul unor investigații de zeci de ani, dar acum, traumatismele craniene sunt evidențiate ca un alt factor de risc semnificativ.
Leziunile cerebrale traumatice și impactul lor durabil
Traumatismele cranio-cerebrale (TCC) reprezintă una dintre principalele cauze de invaliditate și deces, afectând aproximativ 69 de milioane de persoane anual în întreaga lume.
Leziunile repetate ușoare, precum cele suferite de sportivii care practică sporturi de contact, au fost mult timp asociate cu encefalopatia traumatică cronică (CTE). Cu toate acestea, studii recente sugerează că aceste leziuni pot contribui și la boala Alzheimer și la alte forme de demență.
Atunci când are loc o comoție cerebrală, țesutul cerebral suferă perturbări fizice. Cercetătorii care au folosit modele de țesut cerebral cultivat în laborator au observat că o astfel de traumă poate reactiva HSV-1 latent.
Virusul reactivat a provocat inflamații, formarea plăcilor amiloide și a încurcăturilor tau - caracteristici des întâlnite în Alzheimer. În mod interesant, țesuturile cerebrale fără virus au prezentat mult mai puține leziuni, ceea ce întărește rolul HSV-1 în amplificarea neurodegenerării legate de leziuni.

Foto: Freepik @WangXiNa
Efectele amplificate ale rănilor repetate
Daunele provocate de traumatismele craniene par să fie cumulative. Cercetătorii au constatat că impactul multiplu asupra țesutului cerebral a intensificat efectele nocive ale reactivării HSV-1.
Acest lucru sugerează că leziunile repetitive, cum ar fi cele suferite de-a lungul timpului de sportivi sau de lucrători în ocupații cu risc ridicat, ar putea duce la rezultate progresiv mai grave.
În plus, vârsta și maturitatea creierului pot influența gravitatea leziunilor. Creierele mai tinere, în curs de dezvoltare, s-au dovedit a fi mai sensibile la neurodegenerarea indusă de HSV-1 în urma leziunilor, în comparație cu creierele mai în vârstă, mai mature.
Acest lucru subliniază importanța protejării copiilor și adolescenților împotriva traumatismelor craniene, deoarece creierul lor în curs de dezvoltare se poate confrunta cu riscuri mai mari.
Explorarea intervențiilor potențiale
Descoperirea faptului că traumatismele craniene pot reactiva viruși latenți deschide noi căi pentru prevenirea consecințelor pe termen lung. Tratamentele antivirale și medicamentele antiinflamatoare sunt propuse ca potențiale intervenții în urma traumatismelor craniene. Aceste terapii ar putea viza HSV-1 reactivat, reducând inflamația și atenuând cascada de daune care contribuie la declinul cognitiv.
Cercetarea în acest domeniu se află încă în stadiu incipient, dar implicațiile sunt semnificative. Pe lângă beneficiile aduse sportivilor și persoanelor cu antecedente de traumatisme craniene, aceste tratamente ar putea contribui, de asemenea, la reducerea poverii globale mai mari a bolilor neurodegenerative.
O preocupare mai amplă
Deși s-a acordat multă atenție comoțiilor cerebrale în sport, problema se extinde mult dincolo de lumea atletică. TCC sunt rezultatul unei game largi de cauze, inclusiv căderi, accidente rutiere și accidente la locul de muncă.
Costul economic anual al TCC este uluitor - estimat la 370 de miliarde EUR la nivel mondial - iar impactul pe termen lung asupra persoanelor și familiilor este incalculabil.
Înțelegerea rolului unor virusuri precum HSV-1 în evoluția de la traumatismul cranian la neurodegenerare ar putea revoluționa strategiile de tratament. Prin identificarea acestor mecanisme, cercetătorii speră să dezvolte măsuri preventive și abordări terapeutice mai eficiente.
O nouă eră în cercetarea creierului
Utilizarea modelelor avansate de țesut cerebral a fost esențială pentru descoperirea legăturilor dintre leziuni, infecții și neurodegenerare. Aceste modele reproduc mediul complex al creierului, permițând cercetătorilor să studieze modul în care neuronii, celulele gliale și virusurile interacționează în diferite condiții.
Această tehnologie oferă informații valoroase cu privire la procesele complexe care stau la baza bolilor neurodegenerative.
Scopul final al acestei cercetări este nu numai de a înțelege modul în care TCC contribuie la boli precum Alzheimer, ci și de a dezvolta intervenții specifice care pot preveni progresia leziunilor.
Prin explorarea intersecțiilor dintre leziuni, reactivarea virală și inflamație, oamenii de știință pregătesc terenul pentru un viitor în care consecințele devastatoare ale bolilor neurodegenerative ar putea fi atenuate.
Acest număr tot mai mare de dovezi subliniază importanța protejării creierului de leziuni și a monitorizării potențialelor efecte pe termen lung. Prin continuarea cercetărilor, se speră că tratamentele inovatoare vor putea transforma rezultatele pentru persoanele expuse riscului de boli neurodegenerative.
-
-
Simptome care arată o problemă de inimă07.12.2025, 16:27
-
-
Infecție urinară: semne pe care corpul le transmite07.12.2025, 14:06
-
Boala care îți atacă creierul. Crește riscul de demență și AVC
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Boala extrem de comună care dublează riscul de AVC
Apneea de somn devastează creierul
Deficitul de colină la tineri, risc crescut de afectare cerebrală timpurie
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
8 semne timpurii ale sclerozei multiple
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Creierul decide dacă mâncarea e sănătoasă sau gustoasă
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Boala care paralizează mușchii poate fi depistată cu 10 ani înainte: testul care dă speranță
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
Persoanele cu sindromul picioarelor neliniștite, risc crescut de Parkinson
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.

