Meditația, efecte negative? Peste 25% dintre practicanți au experiențe neplăcute

Studiul realizat de cercetători de la University College London (UCL) și publicat în revista PLOS ONE, a constatat că cei care fac meditație, dar și cei care au participat la acele sesiuni tip refugiu de meditație, cei care practicau numai meditație deconstructivă precum Vipassana (cunoaștere) și practica Koan (folosită în budismul Zen), dar și cei cu niveluri mai mari de gândire repetitivă negativă, au fost mai predispuși să raporteze o experiență „deosebit de neplăcută" referitoare la sesiunile de meditație.

Femeile și credincioșii, mai feriți de pericole

Cu toate acestea, studiul, care a cuprins un sondaj internațional online la care au răspuns 1.232 de persoane, care aveau cel puțin două luni de experiență de meditație (ca tehnică de reaxare), a constatat că pentru participanții femei și cei cu credință religioasă puternică afost mai puțin probabil să aibă o experiență "deosebit de neplăcută".

Autorul principal, cercetătorul Marco Schlosser (Divizia de Psihiatrie a UCL), a declarat: „Aceste constatări indică importanța lărgirii înțelegerii publice și științifice a meditației dincolo de cea a unei tehnici de promovare a sănătății".

„Se știu foarte puține lucruri despre ce, când și cum pot apărea astfel de dificultăți legate de meditație: acum este nevoie de mai multe cercetări pentru a înțelege natura acestor experiențe".

„Când sunt experiențe neplăcute elemente importante ale dezvoltării meditative și când sunt doar efecte negative care trebuie evitate?"

Studiul, la care au participat și cercetători de la Universitatea Witten / Herdecke, Germania, și de la Universitatea din Ljubljana, Slovenia, a fost declanșat de un număr limitat dar tot mai mare de rapoarte de cercetare și de studii de caz, care arată că experiențele psihologice neplăcute pot apărea în timpul practicilor meditative. Unele texte budiste tradiționale se referă, de asemenea, la experiențe similare.

Cu toate acestea, se cunoaște foarte puțin despre prevalența acestui tip de experiențe.

Participanții au răspuns la următoarea întrebare: „Ați avut vreodată vreo experiență deosebit de neplăcută (de exemplu, anxietate, frică, emoții sau gânduri distorsionate, sentiment alterat de sine sau despre lume), despre care credeți că a fost cauzată de practica dvs. de meditație?

Persoanele care au participat la studiu au raportat, de asemenea, cât timp au practicat meditația și frecvența practicării, indiferent dacă au participat la sesiuni tip tabără de meditație în orice moment al vieții lor și ce formă de meditație au practicat (atent, constructiv sau deconstructiv). Ei au completat, de asemenea, măsuri de gândire negativă repetitivă și auto-compasiune.

Rezultatele studiului

Dintre cei 1.232 de participanți, 25,6% au indicat că au avut anterior experiențe deosebit de neplacute legate de meditație.

Mai mulți participanți la masculin, 28,5%, au avut o experiență deosebit de neplăcută, comparativ cu 23% dintre participanții de sex feminin.

30,6% dintre cei care nu au avut credință religioasă au avut o experiență deosebit de neplăcută, comparativ cu 22% dintre cei care aveau o credință religioasă.

Mai mulți oameni, 29,2%, care practicau numai tipuri de meditație deconstructivă, au raportat o experiență deosebit de neplăcută, comparativ cu 20,3% care au angajat doar alte tipuri de meditație.

Și 29% dintre cei care se aflau într-o tabără de meditație (în orice moment al vieții) au avut o experiență deosebit de neplăcută, comparativ cu 19,6%, care nu au fost niciodată în astfel de „retreat"-uri.

Marco Schlosser a adăugat: "Majoritatea cercetărilor privind meditația s-au axat pe beneficiile sale, însă este nevoie să fie extinsă gama de experiențe meditative studiate de oamenii de știință. În acest moment este important să nu tragem concluzii premature cu privire la potențialele efecte negative ale meditației".

„Studiile longitudinale vor ajuta să aflăm când, pentru cine și în ce circumstanțe apar aceste experiențe neplăcute și dacă acestea pot avea efecte pe termen lung. Această cercetare viitoare ar putea modifica ghidurile clinice, manualele mindfulness și instruirea profesorilor de meditație".

Limitări ale studiului

Studiul a pus doar o singură întrebare pentru a capta prevalența experiențelor deosebit de neplăcute legate de meditație. Datele nu oferă nicio indicație a tipului exact de experiență sau a gravității și impactului acestora. În plus, includerea unei liste de exemple specifice (adică, anxietate, frică, emoții sau gânduri distorsionate, sentimentul modificat de sine sau de lume) în întrebarea despre aceste experiențe, poate duce la răspunsuri părtinitoare ale participanților la amintirea acestor experiențe particulare.

De asemenea, studiul nu a evaluat posibilele probleme de sănătate mintală preexistente, care ar fi putut fi co-factor la estimarea prevalenței unor experiențe deosebit de neplăcute legate de meditație, au notat autorii.