Meditația, yoga: ce schimbări se produc în creier

Neurologul Sara Lazar, de la Mass General și de la Harvard Medical School, a început să studieze din întâmplare meditația. Ea se antrena pentru a alergărea la Maratonul din Boston, iar kinetoterapeutul i-a spus să facă exerciții de stretching. Astfle, Lazar a luat lecții de yoga.

"Profesorul de yoga a făcut tot felul de afirmații, că yoga îți va crește compasiunea și îți va deschide inima", a spus Lazar. „Și mă gândeam: Da, da, da, dar sunt aici să fac stretching. Dar am început să observ că sunt mai calmă. Am fost mai capabilă să fac față situațiilor mai dificile. Eram mai compătimitoare și cu inimă deschisă și capabilă să văd lucrurile din punctul de vedere al altora."

Yoga, efecte asupra psihicului

În cele din urmă, a căutat literatura științifică despre meditația mindfulness (o categorie de yoga). Ea a găsit din ce în ce mai multe dovezi care arată că meditația scade stresul, depresia și anxietatea, reduce durerea și insomnia și crește calitatea vieții. Așa că a început să facă niște cercetări în domeniul neuroștiinței.

În primul studiu, ea a studiat persoanele care meditează pe termen lung (cei cu șapte până la nouă ani de experiență) versus un grup de control. Rezultatele au arătat că cei cu un fond puternic de meditație aveau crescută substanța cenușie în mai multe zone ale creierului, inclusiv cortexul auditiv și senzorial, precum și insula și regiunile senzoriale.

Acest lucru are sens, deoarece meditația mindfulness calemează și ajută la conștientizarea momentul prezent, inclusiv crește atenția aspra senzațiilor fizice precum respirația sau sunetele din jur.

Cu toate acestea, neurologii au descoperit, de asemenea, că cei care meditau aveau mai multă materie cenușie într-o altă regiune a creierului, de data aceasta legată de procesul decizional și de memorie de lucru: cortexul frontal. De fapt, în timp ce la majoritatea oamenilor cortexul se micșorează odată cu înaintarea în vârstă, la cei care meditează, la vârstă de 50 de ani au avut aceeași cantitate de materie cenușie ca și cei din jumătatea vârstei lor.

Lazar și echipa ei au dorit să se asigure că acest lucru nu se datorează faptului că cei care meditează pe termen lung nu aveau mai multă materie cenușie înainte de a începe meditațiile, așa că au efectuat un al doilea studiu. Ei au pus oameni fără experiență în meditație într-un program de opt săptămâni de mindfulness.

Efectele spectaculoase ale meditației

Rezultatele? Chiar și doar opt săptămâni de meditație au schimbat creierul oamenilor în bine. A existat o îngroșare în mai multe regiuni ale creierului, inclusiv hipocondrul stâng (implicat în învățare, memorie și reglare emoțională); TPJ (implicat în empatie și capacitatea de a lua multiple perspective); și o parte a trunchiului creierului numită pons (unde sunt generați neurotransmițători regulatori).

În plus, în creierul celor care au început să mediteze s-a văzut micșorarea amigdalei, o regiune a creierului asociată cu frica, anxietatea și agresivitatea. Această reducere a dimensiunii amigdalei a fost corelată cu nivelurile reduse de stres la acei participanți.

Cât timp trebuie să meditați pentru a vedea astfel de rezultate? Ei bine, în studiu, participanților li s-a spus să mediteze 40 de minute pe zi, dar media a ajuns să fie de 27 de minute pe zi. Mai multe alte studii sugerează că puteți vedea schimbări pozitive semnificative în doar 15 până la 20 de minute pe zi.

În ceea ce privește propria practică de meditație a lui Lazar, ea spune că este „extrem de variabilă. Unele zile 40 de minute. Unele zile de cinci minute. Unele zile, deloc. Seamănă foarte mult cu exercițiul fizic. Exersarea de trei ori pe săptămână este grozavă. Dar dacă tot ce poți face este doar un pic în fiecare zi, șiasta este un lucru bun. Se pare că meditația vă poate oferi creierul unui tânăr de 25 de ani.”

Sursa, aici.