Minciuna din căsnicie, asociată cu depresia și divorțul. Leca: O traumă ce îndreaptă partenerul spre depresie

Divorțul poate avea un impact major asupra celor implicați în căsnicie, fie că vorbim de parteneri sau de copii.
Divorțul a fost multă vreme considerat un subiect tabu în multe dintre familiile din România, unde era mai important ce spune lumea decât ce simt cei implicați în căsnicie, parteneri și copii.
Cu timpul însă lucrurile s-au mai schimbat iar o astfel de decizie de ia cu ceva mai multă ușurință.
Divorțul, indiferent de cauzele care au dus la răcirea relației din cuplu și familie, este unul cu impact emoțional asupra tuturor celor implicați.
”Divorțul reprezintă, din punctul meu de vedere, dacă am putea să vizualizăm această idee de concept, ca un cancer emoțional.
Divorțul reprezintă structura oncologică a unei familii. Prin divorț, când treci, din punct de vedere emoțional, te termină, te distruge, te rupe, te aplatizează, te usucă.
Te înnebunește, te face să fii cea mai proastă variantă a ta, din toate timpurile, atât timp cât nu își dorești acel divorț. Fiind atunci când îți dorești acel divorț, este ca o eliberare.
Ești așa de bucuros și își spui: Doamne, cât de bine e. Cât de liber sunt. Cum am trăit eu în dominare, în furie, în emoții, în structură negativă, Doamne, cât de bine este să fii liber”, a declarat psihologul Radu Leca în cadrul emisiunii Ultrapsihologie de la DC News.
Pentru unele persoane această ”eliberare” este ca o ”renaștere” susține psihoterapeutul cognitiv comportamental Ramona Dumitru, iar Radu Leca afirmă că această senzație este una bună.
Însă, continuă acesta, ”în cazul în care nu vrei să divorțezi și lucrurile au stat cu totul și cu totul diferit, și nu ai vrut să divorțezi și ai fost pus în fața faptului împlinit, vei trage de timp.
Un divorț poate dura, și astăzi, cu tot ceea ce înseamnă legislație nouă, axată pe familie, pe copii, pe familie și minori, chiar și trei ani de zile. Și te întrebi: De ce?”
Iar răspunsul este de ”a trage de timp, mai ales dacă există există minori la mijloc, el se va folosi de copii pentru a te trage pe tine înapoi în relație. (...) Copilului i-ar face bine să își vadă ambii părinți împreună, este adevărat. Însă atunci când s-a produs un divorț, voi doi ați rămas doar părinți, nu mai sunteți parteneri, nu mai aveți de ce să ieșiți împreună pentru copil.
Pentru că vorba aceasta pentru copil este cu multe dedesubturi ”, spune Ramona Dumitru, adăugând că ”el are impresia că și-a văzut greșelile, și le-a recunoscut, iar astfel are impresia că nu le va mai face, ea o să vadă lucrul acesta, fiind la distanță, și atunci promisiunile aferente are impresia că o vor atinge”.
Topul greșelilor care duc la divorț
Potrivit lui Radu Leca, există un ”top al tuturor greșelilor” care se realizează în interiorul cuplului, din toate punctele de vedere:
- neimplicarea
- subiectul este iresponsabil
- consumul de alcool
- consumul de droguri
- zero timp acordat familiei
- bani cheltuiți cu nemiluita pe orice altceva decât pentru copil sau pentru partener, spune Radu Leca.
”Mai avem o greșeală care duce la un eșec total, noțiunea de minciună. Când ajungi să minți în interiorul cuplului, partenerul nu doar că suferă, recepționează o traumă.
Acea traumă îl va face pe el nu să fie nefericit, ci să îl topească pe picioare, să îl îndrepte către depresie. În primă fază se enervează, are o ieșire isterică și ulterior se îndreaptă către depresie”, mai spune Radu Leca.
Divorțul, cumul de factori
De partea cealaltă, psihoterapeutul afirmă că divorțul se ”bazează” pe mai mulți factori, nu doar pe trădare și minciună, astfel, ”adicțiile - alcool, drogurile, jocul de noroc, sex, mâncat compulsiv, workaholicul (n.r. dependența de muncă, 14-16 ore zilnic), lipsa de comunicare”, mai mult, susține Ramona Dumitru, ”nu putem să mergem pe ideea că doar unul singur este vinovat de divorț.
În cazul în care el, de exemplu, este un tip agresiv, un tip care nu știe să comunică e foarte bine, vine către ea cu anumite cerințe, cu anumite așteptări.
Ea poate nu se ridică la așteptările lui sau poate este mai sus și atunci el creează niște comportamente, niște situații, poate chi ar și niște conflicte și partenerul le acceptă.
În momentul în care accepți un anumit comportament de la partener înseamnă că și tu ai o parte de vină”, mai spune psihoterapeutul.
Astfel, potrivit lui Radu Leca, în cazul partenerului agresiv avem de-a face cu trei tipuri de întrebări: ”De ce este agresiv? Ce anume ascunde agresivitatea atunci când se manifestă? Ce tipuri de modalități de exprimare în plus față de agresivitate există în acea persoană? Fiindcă agresivitatea este un mod de comunicare, evident 100% negativ, dar este un mod de comunicare.
El așa a învățat să comunice, atât ceea ce are în minte, cât și ceea ce simte, de la cea mai fragedă vârstă până în prezent, subiectul a fost agresiv fiind că nu a avut un partener de discuție care să îl ajute să înțeleagă valoarea sa. Dar mai avem un element care are o structură transgenerațională: Ce am moștenit de la mama, ce am moștenit de la tata, ce am moștenit de la bunica, de la bunicul, pe parte de agresivitate. Nu ce am văzut sau aș crede că văd, ceea ce am spus sau cred că spun, nu. Ceea ce am moștenit genetic”, spune Radu Leca, întrebându-se dacă ”având această structură nu putem să îi punem în cârcă mai mult de jumătate din vina divorțului”.
Întrebare la care psihoterapeutul cognitiv comportamental a răspuns cu o altă întrebare: ”De ce stau cu un om care este agresiv?”, iar răspunsul pare să fie figura paternă pe care partenerul agresat l-a avut în copilărie, ”modelul pe care l-ai avut, din copilărie în adolescență și ca tânăr adult, o lungă perioadă de timp.
Ce urmărești în căsnicie? Modelul patern, modelul fratelui mai mare. Iar ceea ce ai avut în timpul educației timpurii până în momentul în care ai făcut 18 sau 20 de ani se va reflecta în interiorul căsniciei tale. Practic, tu te asociezi din punct de vedere afectiv cu imaginea tatălui. Tu locuiești, în minte, cu tatăl. Tu locuiești în interiorul apartamentului cu un partener care se comportă ca și tatăl”, a mai spus psihologul, adăugând că ”avem un tip de dependență care diferă, atât la bărbați, cât și la femei, de momentul educației”.
Mai multe în video:
-
-
-
-
-
Menopauza crește riscul de boli cardiovasculare26.08.2025, 20:56
Tulburarea afectivă sezonieră poate remediată de aceste 2 suplimente comune. De ce schimbarea anotimpurilor influențează dispoziția
Pe măsură ce iarna aduce zile mai scurte și lumină redusă, tulburarea afectivă sezonieră devine o provocare pentru sănătatea mentală.
Pensionarea, impact asupra sănătății mintale. Radu Leca: Degradarea va fi extraordinară
Odată cu pensionare multe persoane se degradează psihic, dar și din punct de vedere al sănătății fizice. De ce se întâmplă acest lucru.
Cum își creează creierul noi amintiri. Cercetătorii au aflat cum înveți cu adevărat. Și NU e ce ți-au spus la școală
Cum își creează creierul noi amintiri? Neurocercetătorii descoperă "reguli" pentru modul în care neuronii codifică informații noi.
Cum să-ți menții starea de bine pe timp de iarnă. Influența nutriției asupra dispoziției în lunile reci
De ce unii oameni își amintesc visele, iar alții nu? Ce se întâmplă, de fapt, în creier
O soluție surprinzătoare pentru anxietate. Cum expunerea la frig schimbă răspunsul corpului la stres
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
Cum recunoști burnout-ul. Cum spui "stop” înainte să ajungi la burnout
Ce spun tatuajele despre tine. De ce vârstnicii consideră tatuajele inadecvate
Disonanța cognitivă: de ce facem lucruri care ne contrazic valorile
Cum influențează singurătatea starea ta de bine. Când și cum să te bucuri de momente de solitudine
Sănătatea emoțională a vârstnicilor: un subiect prea puțin discutat. Cum recunoaștem depresia la vârstnici
Cauzele pierderii inexplicabile în greutate: când devine îngrijorătoare. Când corpul tău îți trimite semnale prin kilogramele pierdute
Pierderea neintenționată în greutate poate ascunde afecțiuni medicale grave care necesită o atenție deosebită din partea medicului.
Anxietate sau burnout? Cum faci diferența. Simptomul pe care toți îl ignoră
De ce scârțâie mobila din casă. Care este, de fapt, impactul asupra psihicului
Sindromul inimii frânte: când stresul și emoțiile îți afectează sănătatea cardiacă. De ce inima cedează sub greutatea emoțiilor puternice
Stresul emoțional intens poate avea consecințe devastatoare asupra inimii, transformând emoțiile puternice într-un pericol pentru sănătate.
Sindromul impostorului: o capcană psihologică modernă. Adevărul despre îndoiala de sine și succesul aparent
Modul în care zâmbești, semnul că ai o formă severă de depresie
De ce nu poți să dormi? 4 lucruri provocate de schimbările climatice: Vom dezvolta anxietate climatică. Vom pierde 58 ore de somn
Primul semn că ai ajuns la epuizare. Psihoterapeut: Asta înseamnă că viaţa ta e foarte haotică
Mănânci emoțional fără să știi? Care este adevărata cauză din spatele kilogramelor în plus.