Nutri-Score și sănătatea cardiovasculară. Studiul pan-european care arată legătura dintre mâncare și bolile cardiovasculare

Vezi și: Rezistența la insulină, asociată cu peste 30 de boli. Femeile, mai predispuse și la decesul prematur

Un studiu recent realizat în șapte țări europene arată că persoanele care consumă alimente de calitate nutrițională mai scăzută, conform sistemului Nutri-Score, au un risc mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare, precum infarctul sau accidentul vascular cerebral.

Nutri-Score, eticheta colorată care apare pe unele produse alimentare, poate fi un instrument util pentru a face alegeri alimentare mai sănătoase și pentru a reduce riscul bolilor de inimă.

Acest studiu la scară largă aduce noi perspective asupra modului în care calitatea alimentației poate influența sănătatea inimii.

Constatări-cheie: calitatea scăzută a dietei, risc crescut de boli cardiovasculare

Studiul a urmărit 345.533 de participanți pe o perioadă mediană de 12,3 ani și a identificat 16.214 evenimente cardiovasculare. Participanții care au consumat alimente cu scoruri uNS-NPS mai mari, ceea ce indică o calitate nutrițională mai scăzută, au prezentat un risc mai mare de boli cardiovasculare, inclusiv infarct miocardic și accident vascular cerebral.

Fiecare creștere cu o abatere standard în scorul uNS-NPS al unei persoane a fost asociată cu o creștere de 3% a evenimentelor cardiovasculare totale. Deși procentajul poate părea mic, la nivel de populație, aceste riscuri incrementale ar putea avea un impact semnificativ asupra sănătății publice.

Sistemul Nutri-Score, îmbunătățit

Studiile anterioare din cohortele franceze au sugerat, de asemenea, o legătură între calitatea scăzută a dietei și riscul crescut de CVD, dar acestea au folosit o versiune mai veche a algoritmului Nutri-Score. Acest studiu este primul care utilizează versiunea actualizată din 2023 (uNS-NPS) și o populație mai largă și mai diversă.

Noua versiune oferă o abordare mai rafinată pentru clasificarea alimentelor pe baza profilului lor nutrițional, facilitând identificarea asocierilor dintre dietă și rezultatele cardiovasculare.

Vezi și: Brânza, efect antidepresiv. Dr. Mihaela Bilic: Este ingredientul campion ca efect antidepresiv

Dietele mediteraneene oferă protecție

Tiparele alimentare regionale au jucat un rol cheie în studiu. Țările cu diete mediteraneene tradiționale, precum Italia și Spania, au prezentat o calitate mai bună a dietei în general și scoruri uNS-NPS mai mici. Această constatare subliniază efectele protectoare ale dietelor bogate în fructe, legume, leguminoase și grăsimi sănătoase, componente de bază ale modului de alimentație mediteranean.

Rolul alimentației pentru sănătatea cardiovasculară - FOTO: Freepik@Photoeditics

Limitările studiului

Ca în multe studii la scară largă, această cercetare s-a confruntat cu limitări, inclusiv posibile inexactități în datele raportate de participanți privind alimentația lor. O altă provocare a fost cauzalitatea inversă, unde indivizii cu probleme de sănătate preexistente ar fi putut raporta diete mai sănătoase pe parcursul studiului.

Totuși, cercetătorii au ținut cont de factori comuni de confuzie, cum ar fi indicele de masă corporală (IMC) și fumatul, iar asocierea între calitatea scăzută a dietei și riscul crescut de boală cardiovasculară a rămas robustă.

Implicații pentru politicile de sănătate publică

Studiul consolidează argumentul pentru utilizarea sistemului Nutri-Score ca instrument valoros de sănătate publică. Nutri-Score a fost deja implementat în mai multe țări europene, dar eticheta rămâne opțională în întreaga Uniune Europeană.

Ca parte a strategiei "De la fermă la furculiță" a Uniunii Europene, care vizează promovarea sistemelor alimentare durabile, concluziile studiului ar putea influența discuțiile privind obligativitatea utilizării etichetelor Nutri-Score în toate statele membre.

Vezi și: Apa, contaminată cu substanțe chimice. Compușii din clor, asociați cu bolile oncologice

Alimentele, esențiale pentru menținerea sănătății

Acest studiu oferă dovezi convingătoare că sistemul Nutri-Score actualizat poate ajuta la identificarea alimentelor cu profiluri nutriționale mai sănătoase, ghidând consumatorii spre alegeri alimentare mai bune. Având în vedere că bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces în Europa de Vest, îmbunătățirea calității dietei prin instrumente precum Nutri-Score ar putea juca un rol semnificativ în reducerea poverii bolilor cronice. Pe măsură ce UE ia în considerare armonizarea etichetelor alimentare, Nutri-Score oferă o abordare validată științific pentru a încuraja consumatorii și a sprijini sănătatea inimii în diverse populații.

Alimentele care cresc riscul de boli cardiovasculare

Alimentele care pot crește riscul de boli cardiovasculare sunt, în general, cele bogate în grăsimi saturate, grăsimi trans, zaharuri adăugate, și sare, deoarece acestea pot contribui la creșterea tensiunii arteriale, a colesterolului și a inflamației în organism, potrivit Medical News Today.

Carne procesată: Cârnații, baconul, salamurile și alte tipuri de carne procesată sunt adesea bogate în grăsimi saturate și sare, crescând riscul de boli cardiovasculare.

Produse de patiserie și dulciuri: Prăjiturile, gogoșile, biscuiții și alte produse similare conțin cantități mari de zahăr și grăsimi trans, care sunt dăunătoare pentru sănătatea inimii.

Alimente prăjite: Cartofii prăjiți, chipsurile și alte alimente prăjite conțin adesea grăsimi trans și sunt bogate în sare, ambele fiind factori de risc pentru bolile de inimă.

Vezi și: Efsitora, insulina săptămânală pentru diabetici. Eficacitate mai ridicată decât dozele zilnice

Grăsimi trans: Se găsesc în alimentele procesate, margarinele și unele produse de fast food. Aceste grăsimi cresc nivelul de colesterol "rău" (LDL) și scad colesterolul "bun" (HDL), afectând negativ sănătatea cardiovasculară.

Băuturi carbogazoase și sucuri îndulcite: Consumul ridicat de zahăr din aceste băuturi poate duce la obezitate, diabet de tip 2 și inflamații, toate acestea fiind factori de risc pentru bolile cardiovasculare.

Carne roșie grasă: Tipurile de carne roșie bogate în grăsimi saturate, precum fripturile grase sau cotletele de porc, pot contribui la creșterea colesterolului din sânge, ceea ce crește riscul de boli de inimă.

Lactate grase: Untul, smântâna și brânzeturile grase conțin cantități mari de grăsimi saturate, care pot favoriza acumularea plăcilor de aterom în artere.

Reducerea consumului acestor alimente și înlocuirea lor cu opțiuni mai sănătoase, cum ar fi fructele, legumele, cerealele integrale și grăsimile nesaturate, poate contribui la prevenirea bolilor cardiovasculare.