Reducerea fragilității previne sau întârzie apariția demenței. STUDIU

Reducerea fragilității la adulții în vârstă ar putea fi o strategie eficientă pentru prevenirea demenței, potrivit unui nou studiu realizat pe peste 196.000 de adulți cu vârsta peste 60 de...
Un nou studiu, publicat în Jurnalul de Neurologie, Neurochirurgie și Psihiatrie (link direct studiu), arată că fragilitatea a este un factor de risc puternic pentru demență, chiar și în rândul persoanelor care prezintă un risc genetic ridicat de demență, dar și că aceasta ar putea fi modificată printr-un stil de viață sănătosă.
Echipa internațională de cercetători de la Universitatea Dalhousie și Nova Scotia Health din Canada și Universitatea din Exeter din Marea Britanie, a lucrat cu date de la peste 196.000 de adulți cu vârsta peste 60 de ani din Biobank-ul din Regatul Unit.
Cercetătorii au calculat riscul genetic al participanților și au folosit un scor dezvoltat anterior pentru fragilitate, care reflectă acumularea de simptome, semne, dizabilități și boli legate de vârstă. Ei au analizat acest lucru împreună cu un scor privind comportamentele sănătoase de viață și cu datele despre subiecții care au dezvoltat demență.
„Observăm din ce în ce mai multe dovezi că luarea unor măsuri semnificative în timpul vieții poate reduce semnificativ riscul de demență”, spune autorul principal, Dr. David Ward, de la Divizia de Medicină Geriatrică de la Universitatea Dalhousie.
„Cercetarea noastră este un pas major înainte în înțelegerea modului în care reducerea fragilității ar putea ajută la îmbunătățirea semificativă a șanselor unei persoane de a evita demența, indiferent de predispoziția genetică a acesteia de a dezvolta această afecțiune. Acest lucru este incitant, deoarece credem că unele dintre cauzele de bază ale fragilității pot fi prevenite în sine. În studiul nostru, acest lucru a părut a fi posibil parțial prin implicarea într-un stil de viață sănătos”, a continuat cercetătorul.
Pe parcursul perioadei de studiu de 10 ani, demența a fost detectată prin înregistrările de admitere la spital la 1.762 dintre subiecții studiului - și acești oameni era mult mai probabil să aibă un grad ridicat de fragilitate înainte de a fi diagnosticați, comparativ cu cei care nu au dezvoltat demență.
Importanța prevenirii sau reducerii fragilității a fost evidențiată atunci când cercetătorii au examinat impactul riscului genetic la persoanele cu diferite grade de fragilitate. Factorii de risc genetici și-au exercitat efectul așteptat asupra riscului de demență la participanții la studiu care erau sănătoși, dar genele au fost progresiv mai puțin importante la participanții la studiu care erau cei mai fragili. La acei subiecți cu fragilitate, riscul de demență a fost ridicat, indiferent de moștenirea lor genetică.
Chiar și la cei cu cel mai mare risc genetic de demență, cercetătorii au descoperit că riscul era cel mai scăzut la persoanele care erau în formă și cel mai mare la persoanele cu sănătate precară, ceea ce a fost măsurat ca un grad ridicat de fragilitate. Cu toate acestea, combinația dintre risc genetic ridicat și fragilitate ridicată s-a dovedit a fi deosebit de dăunătoare, participanții având un risc de demență de șase ori mai mare decât subiecții fără niciun factor de risc.
În comparație cu subiecții cu un grad scăzut de fragilitate, riscul de demență a fost de peste 2,5 ori mai mare (268%) în rândul celor cu un grad ridicat de fragilitate - chiar și după controlul pentru numeroși determinanți genetici ai demenței.
Studiu a identificat, practic, o cale de reducere a riscului de demență. Participanții la studiu care au raportat mai multă implicare în comportamente sănătoase de viață a fost mai puțin probabil să dezvolte demență, parțial pentru că aveau un grad mai scăzut de fragilitate.
„Riscul de demență reflectă factori genetici, neuropatologici, de stil de viață și de sănătate generală care, la rândul lor, dau naștere la o serie de anomalii la nivelul creierului”, a explicat Dr. Kenneth Rockwood, profesor de geriatrie și neurologie, de la Universitatea Dalhousie și directorul medical principal al rețelei de îngrijire a bătrânilor și fragilității nou formate de la Nova Scotia Health.
„Studiul nostru este un pas important înainte în ceea ce privește rolul fragilității, care pare să aibă o cale unică și potențial modificabilă în influențarea riscului de demență. Aceasta este o perspectivă incredibil de interesantă pe care trebuie să o explorăm urgent pentru a beneficia potențial numărul tot mai mare de oameni din întreaga lume afectați de demenţă”, a mai arătat acesta.
-
-
-
-
Menopauza crește riscul de boli cardiovasculare26.08.2025, 20:56
-
Insula Iubirii și provocările relațiilor. Rolul ispitelor în cupluri26.08.2025, 20:26
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Tehnologia digitală reduce riscul de demență la adulții în vârstă, arată un nou studiu
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Secretul neașteptat care îți protejează creierul după 50 de ani. Nu are legătură cu pastilele
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Primul semn al bolii Parkinson. Apare cu aproape 10 ani înaintea tremorului
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Ceaiul, asociat cu demența. Care este compusul nociv care îți afectează creierul
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Cel mai rău lucru pe care îl faci când te trezești. Îți macină sănătatea
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Testul simplu care depistează demența. Pune diagnosticul înainte ca simptomele să apară
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Te dor articulațiile? Nu ignora acest semn! Care e diferența dintre osteoartrită și artrita reumatoidă
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
10 factori care cresc riscul de AVC. Contribuie și la severitatea acestuia
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Boala Parkinson: Semne timpurii pe care nu trebuie să le ignori
Sănătatea inimii încetinește îmbătrânirea creierului și reduce riscul de demență
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Grăsimea abdominală și de pe brațe, posibil indicator timpuriu al demenței
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Proteinele care îți distrug creierul. Consumă memoria iremediabil
Antidepresivele pot accelera declinul cognitiv la pacienții cu demență
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.