Sănătatea inimii, dietă, fluctuațiile de greutate și efectul yo-yo. Ce trebuie să faci

Dana Lascu / 05 ian 2019 / 14:17
Greutatea influențează gravitatea bolilor presum gripa
Greutatea influențează gravitatea bolilor presum gripa

Să adopți un stil de viață sănătos și să te ții de el este o provocare, și tocmai de aceea modul în care mâncăm poate fluctua amețitor. O analiză a modului în care aceste diete reluate iar și iar ne afectează sănătatea arată că dacă eșuezi din prima încercare n-ar trebui să abadonezi , ci s-o iei de la capăt până când reușești, întrucât efectele asupra inimii vor fi benefice, în cele din urmă!

La fiecare început de an ne gândim la dietă. Însă, pe măsură ce înaintăm în 2019, pentru mulți dintre noi, aderarea la o dietă spre exemplu în stil mediteranean, pe bază de pește, legume și fructe, va dura doar câteva zile, după care ne vom întoarce la fast-food sau mâncăruri grase.

Deși stilul de viață sănătos adoptat pe termen lung reduce riscul de probleme cardiovasculare și diabet, știm mai puține despre modul în care un regim alimentar fluctuant - acela în care slăbim, ne îngrășăm la loc, iar slăbim și iar ne îngrășăm, adică efectul yo-yo cum îi spun americanii - influențează sănătatea inimii noastre.

Deoarece atât de mulți oameni încep o dietă și apoi renunță la ea, cercetătorii au fost interesați de modul în care efectul yo-yo poate influențează markerii bolilor cardiovasculare.

O echipă condusă de prof. Wayne Campbell, de la Universitatea Purdue din West Lafayette, a publicat recent concluziile unei analize exact pe această temă în revista de specialitate Nutrients.

Fluctuațiile tiparelor de alimentație

Pentru a investiga efectul yo-yo, echipa a analizat date din două studii anterioare realizate tot la Universitatea Purdue.
Participanții la aceste studii au urmat unul din cele două tipuri de dietă considerate cele mai bune și în 2018 și în 2019: dieta mediteraneană sau dieta care stopează hipertensiunea arterială (DASH).

Autorul principal analizei, Lauren O'Connor, explică aceste două modele de alimentație, spunând că: „Modul nostru de alimentație în stil DASH s-a concentrat pe controlul aportului de sodiu, în timp ce stilul mediteranean s-a concentrat pe creșterea grăsimilor sănătoase. Ambele diete sunt bogate în fructe, legume și cereale integrale".

Participanții la cele două studii au urmat unul din cele două modele alimentare timp de 5 sau 6 săptămâni. După această perioadă, oamenii de știință le-au evaluat riscul cardiovascular prin măsurarea unui spectru de parametri care includea tensiunea arterială și nivelurile de grăsimi, glucoză și insulină din sânge.

După cele 5-6 săptămâni de dietă, participanții s-au întors la modelele nesănătoase de alimentație pentru încă 4 săptămâni. Apoi, după o altă evaluare cardiovasculară, au reluat dietele DASH sau mediteraneană pentru încă 5-6 săptămâni. În cele din urmă, au făcut încă un control la sfârșitul acestei perioade.

Un „rollercoaster" cardiometabolic

Analiza a arătat că, așa cum era de așteptat, biomarkerii cardiovasculari s-au îmbunătățit în perioadele când subiecții au ținut una din diete. Apoi, după ce s-au întors la un regim alimentar nesănătos, biomarkerii s-au deteriorat.
În final, odată ce au revenit la dietele sănătoase, markerii metabolici s-au îmbunătățit din nou.

Mesajul cheie al analizei, spun cercetătorii, este acela că doar câteva săptămâni de alimentație sănătoasă pot aduce îmbunătățiri considerabile ale biomarkerilor sănătății cardiovasculare, dar în același timp nu durează mult ca aceștia să de deterioreze odată ce persoana în cauză revine la un stil de viață nesănătos.

Aceste constatări ar trebui să încurajeze oamenii să încerce din nou să adere la un stil de viață sănătos, chiar dacă nu reușesc de la prima încercare", arată prof. Campbell. „Se pare că organismul nu va deveni rezistent la efectele de promovare a sănătății ale acestui model alimentar doar pentru că ați încercat și nu ați reușit de prima dată".

Sunt necesare mai multe cercetări pentru a examina dacă efectul yo-yo are un impact asupra sănătății pe termen lung, arată cercetătorii. Mai ales că alte studii au arătat că pierderea și câștigarea în greutate din nou ar putea cauza stres sistemului cardiovascular. Cu toate acestea, dovezile cu siguranță nu sunt copleșitoare, iar unii oameni de știință se întreabă dacă variațiile de greutate chiar au vreun efect negativ.

Nu renunță, până la urmă vei reuși!

În ansamblu, rezultatele sunt dulce-amărui: ele arată că doar câteva săptămâni de schimbări ale stilului alimentar pot aduce îmbunătățiri considerabile stării de sănătate. În schimb, după doar câteva săptămâni de la abandonarea stilului de viață sănătos, aceste beneficii se pierd.

Cu toate acestea, dacă o persoană reia planul de alimentație sănătoasă, beneficiile pot fi recuperate în aceeași perioadă scurtă de timp. Ca atare, mesajul profesorului Campbell este unul de încăpățânare: „Cea mai bună opțiune este să păstrați modelul sănătos de alimentație pe termen lung, dar dacă eșuați, nu abandonați, ci încercați din nou!”

Articole Recomandate
Comentarii

Politica de confidențialitate | Politica Cookies | Copyright 2019 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
sanatate.n-nxt.28