Varza murată are beneficii pentru sănătatea noastră, datorită procesului de fermentație.
Varza murată are un corespondent în bucătăria internațională și se numește kimchi. Beneficiile murăturilor pentru sănătate au fost dovedite științific. Medicul nutriționist, Mihaela Bilic, a explicat pe pagina sa de Facebook care este secretul acestor alimente asupra sănătății.
”Se “poartă” și la case mai mari...Dacă faceți parte dintre aceia care pun varza murată la loc de cinste în meniul familial, felicitări! Acest produs tradițional lacto-fermentat plin de culturi bacteriene benefice cu efect probiotic, are un corespondent și în bucătăria coreeană. Se numește KIMCHI și este un preparat simbolic al culturii culinare din Coreea.
Kimchi este un fel de mâncare foarte vechi, realizat pe bază de legume fermentate și condimente, care are rolul de a acompania majoritatea preparatelor tradiționale coreene - un fel de salată de varză murată care merge cu orice.
Varianta cea mai cunoscută este obținută din varză chinezească fermentată, dar există și rețete care includ castravetele, ridichea, țelina, sfecla asezonate cu usturoi, pătrunjel, coriandru, frunze de muștar, ceapă, muguri de soia și roșii. Se acoperă totul cu saramură și se lasă la fermentat câteva săptămâni exact cum procedăm și noi cu varza murată”, arată Mihaela Bilic.
Vezi și: Mătasea de porumb, CINCI beneficii pentru organism. Cum să o consumi
Bacteriile din murături sunt benefice organismului. Secretul este a fi folosită doar sarea, fără conservanți.
”Metoda de a păstra legume peste iarnă în saramură nu a fost, iată, inventată de noi, ci este prezentă în tradițiile multor popoare. Bacteriile benefice care fermentează produc acid lactic ce determină scăderea pH-ului și creează un mediu acid în care majoritatea microorganismelor nu pot supraviețui- este vorba așadar de o metodă de conservare...fără conservanți, doar pe bază de sare.
“Kimchi” este termenul corean pentru legume fermentate sărate și condimentate, indiferent dacă sunt consumate ca fel de bază sau garnitură. Variantele sunt nelimitate, iar coreenii spun că se poate face kimchi din tot ce este comestibil.
Gustul poate varia de la o regiune la alta și de la un sezon la altul, iar secretul rețetei se transmite în fiecare familie de la mamă la fiică. Culturile de Lactobacili din kimchi sunt mai concentrate decât cele din iaurt, drept pentru care acest fel de mâncare este considerat esențial pentru sănătate, cu efect probiotic și de creștere a imunității. Studiile afirmă că sudcoreeni consumă în medie 18 kg kimchi/persoană/an, adică între 50-200g/zi.
Pe lângă probiotice, legumele fermentate conțin multe fibre, vitamina C, betacaroten, calciu, fier și puține calorii. În timpul epidemiei de SRAS (sindrom respirator acut sever) din 2003, consumul de kimchi din Asia a crescut cu 40%. Ce-ar fi să creștem și noi consumul de varză fermentată și murături pe parcursul iernii, fără motive medicale, ci doar de dragul prevenției și al sănătății”, mai notează medicul nutriționist.
Zeama de varză murată sau moarea de varză, așa cum i se spune în mod popular în Moldova, este considerată extrem de sănătoasă, fiind bogată în vitamina A, B1, B2, B3, B6 si B9, C, E, dar și în minerale precum magneziu, potasiu, fier, iod. În plus, conține și vitamina U cunoscută ca anti-ulceroasă.
Pe vremuri, zeama de varză acră era folosită ca leac pentru multe dintre afecțiunile sezonului rece.
Varza murată în sare își conservă și amplifică toate proprietățile și vitaminele, ajutând la tratarea bolilor de plămâni, a constipației, a anemiei și a îmbătrânirii premature a organismului.
Moarea de varză este un detoxifiant excelent care ajută, pe lângă eliminarea toxinelor și la vitaminizarea întregului organism, pentru că prin murare, varza își păstrează vitaminele si antioxidanții, dar și alte substanțe benefice precum sărurile minerale, fermenții si enzimele. Citește mai departe AICI
Probioticele sunt sunt microorganismele benefice pentru organism. Probioticele sunt, conform Organizației Mondiale a Sănătății, microorganisme nepatogene pentru oameni care sunt capabile să restabilească microflora normală a organelor, precum și să aibă un efect dăunător asupra bacteriilor patogene și oportuniste.
Prof. univ. dr. Cristina Dehelean de la Spitalul Victor Babeș din Timișoara a explicat care este rolul probioticelor în organismul uman.
”Se estimează că tractul gastrointestinal al unui om adult conține 1013 bacterii, de 10 ori numărul de celule eucariote din organism. Pe baza efectului lor asupra mediului intestinal, aceste bacterii pot fi grupate în bacterii benefice şi bacterii dăunătoare. Bacteriile benefice sunt reprezentate de Bifidobacterium și Lactobacillus (tulpinile cel mai frecvent întâlnite şi în formulele de probiotice) care omoară bacteriile dăunătoare”, arată prof. univ. dr. Cristina Dehelean. Citește mai departe AICI
Așa reduci riscul de AVC. Un expert indică schimbarea alimentară simplă care poate face diferența.
De ce să faci gargară cu sare și apă caldă: un truc simplu pentru sănătatea gâtului.
De ce să pui puțină lămâie peste cartofii prăjiți sau copți. Lămâia face minuni. Te vei îndrăgosti de această combinație.
Ce ascunde ciocolata caldă pe care o bei? Zahăr, calorii și... mult mai mult decât crezi. Rețete simple, delicioase și sănătoase.
