Somnolența diurnă crescută poate dubla riscul de demență
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Un nou studiu publicat în revista Neurology arată că femeile de peste 80 de ani care devin tot mai somnolente în timpul zilei pe parcursul a cinci ani au un risc dublu de a dezvolta demență. Deși cercetarea nu demonstrează că somnul excesiv cauzează această afecțiune, evidențiază o legătură semnificativă între modificările somnului și declinul cognitiv.
Somnul și sănătatea cognitivă
"Somnul este esențial pentru sănătatea cognitivă, deoarece permite creierului să se odihnească și să se refacă, îmbunătățind astfel capacitatea de gândire și de memorare.
Totuși, se cunosc puține informații despre modul în care modificările somnului și cogniției sunt conectate în timp și despre relația acestora cu riscul de demență la vârste înaintate.
Studiul nostru sugerează că problemele de somn pot fi legate de îmbătrânirea cognitivă și ar putea reprezenta un indicator timpuriu sau un factor de risc pentru demență", explică dr. Yue Leng, autorul studiului, de la Universitatea din California, San Francisco.
Urmărirea tiparelor de somn la femeile în vârstă
Cercetarea a analizat 733 de femei cu o vârstă medie de 83 de ani, care nu prezentau semne de declin cognitiv la începutul studiului. Pe parcursul a cinci ani, experții le-au monitorizat sănătatea cognitivă și au constatat că 164 dintre participante (22%) au dezvoltat tulburări cognitive ușoare, iar 93 (13%) au fost diagnosticate cu demență.
Pentru a obține date obiective, participantele au purtat dispozitive la încheietura mâinii timp de trei zile la începutul și la finalul studiului, înregistrând durata și calitatea somnului, obiceiurile de somn diurn și ritmurile circadiene.
Vezi și: Patru schimbări care reduc colesterolul mai eficient decât statinele, potrivit unui cardiolog
Modificările somnului pe parcursul celor cinci ani
După cinci ani, cercetătorii au identificat schimbări majore în tiparele de somn la 56% dintre participante. În funcție de aceste modificări, femeile au fost împărțite în trei categorii:
- Somn stabil sau îmbunătățit – 44%
- Scăderea calității somnului nocturn – 35%
- Creșterea somnolenței diurne – 21%
Grupul cu scăderea calității somnului nocturn a prezentat o reducere a duratei și calității somnului pe timp de noapte, o creștere moderată a somnului de zi și perturbări ale ritmului circadian. În schimb, grupul cu somnolență diurnă crescută a înregistrat o creștere atât a somnului diurn, cât și a celui nocturn, dar cu agravarea ritmurilor circadiene.

Somnolența diurnă crescută poate dubla riscul de demență - FOTO: Freepik@The Yuri Arcurs Collection
Legătura dintre somn și riscul de demență
Incidența demenței a variat semnificativ între aceste grupuri:
- Somn stabil – 8% dintre participante au dezvoltat demență
- Scăderea calității somnului nocturn – 15%
- Creșterea somnolenței diurne – 19%
După ajustarea pentru factori precum vârsta, educația, rasa și afecțiuni de sănătate precum diabetul și hipertensiunea, cercetătorii au descoperit că femeile din grupul cu somnolență diurnă crescută aveau un risc de două ori mai mare de a dezvolta demență comparativ cu cele din grupul cu somn stabil.
În schimb, nu a fost identificată nicio asociere semnificativă în cazul femeilor cu scăderea calității somnului nocturn.
"Am observat că somnul, obiceiurile de odihnă diurnă și ritmurile circadiene se pot modifica semnificativ în doar cinci ani la femeile de peste 80 de ani. Este esențial ca studiile viitoare să analizeze toate aspectele tiparelor de somn pentru a înțelege mai bine modul în care aceste schimbări pot influența riscul de demență", subliniază dr. Leng.
Vezi și: Milioane de persoane ar putea avea Long-COVID. De ce nu pot fi diagnosticate
Limitările studiului
O limitare importantă a cercetării este faptul că majoritatea participanților au fost persoane de etnie caucaziană, ceea ce face ca rezultatele să nu poată fi generalizate la populații mai diverse. Cu toate acestea, studiul oferă dovezi suplimentare despre importanța monitorizării somnului la vârstnici ca posibil indicator al declinului cognitiv.
-
-
Reducerea caloriilor cu 30% poate proteja creierul de îmbătrânire09.12.2025, 13:21
-
-
Vaccinul împotriva zonei zoster reduce riscul de demență cu 20%09.12.2025, 10:56
-
Lipsa somnului te poate ucide mai repede decât crezi09.12.2025, 10:04
Claritate pentru minte: Când să investigăm semnalele neurologice
Boala extrem de comună care dublează riscul de AVC
Gestul simplu care poate încetini îmbătrânirea creierului cu până la 20%
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Persoanele cu sindromul picioarelor neliniștite, risc crescut de Parkinson
Siropul comun care îți protejează creierul de Parkinson
Deficitul de colină la tineri, risc crescut de afectare cerebrală timpurie
Semne timpurii neobișnuite ale demenței. Experții, avertisment
Semnul din ochi că faci Alzheimer peste 10 ani. Chinezii fac ASTA deja! Descoperirea care schimbă tot
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
"Curățarea creierului” în timpul somnului poate reduce riscul de demență. Cum faci asta
Secretele percepțiilor comune. Ce se întâmplă în creier
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Orele în care ești mai predispus la AVC
Proteinele care îți distrug creierul. Consumă memoria iremediabil
Îndulcitorul "inofensiv" care crește riscul de accident vascular cerebral
Donald Trump și mersul ciudat: semne despre sănătatea sa
Șase lucruri surprinzătoare legate de Alzheimer
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Prebiotice ieftine care îmbunătățesc memoria după 60 de ani
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
