Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Un nou studiu publicat în revista Neurology arată că femeile de peste 80 de ani care devin tot mai somnolente în timpul zilei pe parcursul a cinci ani au un risc dublu de a dezvolta demență. Deși cercetarea nu demonstrează că somnul excesiv cauzează această afecțiune, evidențiază o legătură semnificativă între modificările somnului și declinul cognitiv.
"Somnul este esențial pentru sănătatea cognitivă, deoarece permite creierului să se odihnească și să se refacă, îmbunătățind astfel capacitatea de gândire și de memorare.
Totuși, se cunosc puține informații despre modul în care modificările somnului și cogniției sunt conectate în timp și despre relația acestora cu riscul de demență la vârste înaintate.
Studiul nostru sugerează că problemele de somn pot fi legate de îmbătrânirea cognitivă și ar putea reprezenta un indicator timpuriu sau un factor de risc pentru demență", explică dr. Yue Leng, autorul studiului, de la Universitatea din California, San Francisco.
Cercetarea a analizat 733 de femei cu o vârstă medie de 83 de ani, care nu prezentau semne de declin cognitiv la începutul studiului. Pe parcursul a cinci ani, experții le-au monitorizat sănătatea cognitivă și au constatat că 164 dintre participante (22%) au dezvoltat tulburări cognitive ușoare, iar 93 (13%) au fost diagnosticate cu demență.
Pentru a obține date obiective, participantele au purtat dispozitive la încheietura mâinii timp de trei zile la începutul și la finalul studiului, înregistrând durata și calitatea somnului, obiceiurile de somn diurn și ritmurile circadiene.
Vezi și: Patru schimbări care reduc colesterolul mai eficient decât statinele, potrivit unui cardiolog
După cinci ani, cercetătorii au identificat schimbări majore în tiparele de somn la 56% dintre participante. În funcție de aceste modificări, femeile au fost împărțite în trei categorii:
- Somn stabil sau îmbunătățit – 44%
- Scăderea calității somnului nocturn – 35%
- Creșterea somnolenței diurne – 21%
Grupul cu scăderea calității somnului nocturn a prezentat o reducere a duratei și calității somnului pe timp de noapte, o creștere moderată a somnului de zi și perturbări ale ritmului circadian. În schimb, grupul cu somnolență diurnă crescută a înregistrat o creștere atât a somnului diurn, cât și a celui nocturn, dar cu agravarea ritmurilor circadiene.
Somnolența diurnă crescută poate dubla riscul de demență - FOTO: Freepik@The Yuri Arcurs Collection
Incidența demenței a variat semnificativ între aceste grupuri:
- Somn stabil – 8% dintre participante au dezvoltat demență
- Scăderea calității somnului nocturn – 15%
- Creșterea somnolenței diurne – 19%
După ajustarea pentru factori precum vârsta, educația, rasa și afecțiuni de sănătate precum diabetul și hipertensiunea, cercetătorii au descoperit că femeile din grupul cu somnolență diurnă crescută aveau un risc de două ori mai mare de a dezvolta demență comparativ cu cele din grupul cu somn stabil.
În schimb, nu a fost identificată nicio asociere semnificativă în cazul femeilor cu scăderea calității somnului nocturn.
"Am observat că somnul, obiceiurile de odihnă diurnă și ritmurile circadiene se pot modifica semnificativ în doar cinci ani la femeile de peste 80 de ani. Este esențial ca studiile viitoare să analizeze toate aspectele tiparelor de somn pentru a înțelege mai bine modul în care aceste schimbări pot influența riscul de demență", subliniază dr. Leng.
Vezi și: Milioane de persoane ar putea avea Long-COVID. De ce nu pot fi diagnosticate
O limitare importantă a cercetării este faptul că majoritatea participanților au fost persoane de etnie caucaziană, ceea ce face ca rezultatele să nu poată fi generalizate la populații mai diverse. Cu toate acestea, studiul oferă dovezi suplimentare despre importanța monitorizării somnului la vârstnici ca posibil indicator al declinului cognitiv.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.