Alimentele ultra-procesate, risc crescut de boli cardiovasculare și deces. Noi dovezi

Alimentele ultra-procesate cresc riscul de boli cardiovasculare și deces, arată două studii. Deși cercetătorii care le-au realizat spun că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a înțelege mai bine aceste efecte și că trebuie stabilită clar o legătură directă (cauzală), ei menționează, în studiile publicate în BMJ, că sunt necesare de urgență politici care să promoveze consumul de alimente proaspete sau minim procesate.

Ce alimente ultra-procesate sunt periculoase

Alimentele ultra-procesate includ produse coapte și gustări ambalate, băuturi carbogazoase, cereale cu zahăr, mâncăruri care conțin aditivi alimentari, supe de legume deshidratate și carne reconstituită și produse din pește - adesea conținând niveluri ridicate de adaos de zahăr, grăsimi și / sau sare, dar lipsite de vitamine și fibre. Ele sunt considerate a reprezenta aproximativ 25-60% din aportul zilnic de energie în multe țări.

Lucrări anterioare au legat alimentele ultra-procesate de riscuri mai mari de obezitate, tensiune arterială crescută, colesterol ridicat și unele forme de cancer, însă dovezile ferme sunt încă limitate.

Primul studiu: 105.159 de adulți analizați

În primul studiu publicat pe 29 mai în BMJ, cercetătorii din Franța și Brazilia au evaluat potențialele asocieri dintre alimentele ultra-procesate și riscul bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare (afecțiuni care afectează aprovizionarea cu sânge a inimii și a creierului).
Constatările lor se bazează pe analiza a 105.159 de adulți francezi (21% bărbați, 79% femei) cu o vârstă medie de 43 de ani, care au completat o medie de șase chestionare dietetice de 24 de ore pentru a măsura aportul obișnuit dintr-o plajă de 3.300 de produse alimentare diferite, ca parte a Studiului NutriNet-Santé.

Risc de boli cardiovasculate mai mare și cu 13%

Alimentele au fost grupate în funcție de gradul de procesare și au fost măsurate ratele de boală pentru o perioadă maximă de urmărire de 10 ani (2009-2018).

Rezultatele au arătat că o creștere absolută de 10% a proporției alimentelor ultra-procesate în dietă a fost asociată cu rate semnificativ mai mari de boală cardiovasculară totală, boală cardiacă coronariană și boală cerebrovasculară (creștere cu 12%, 13% și, respectiv, 11% ).

În schimb, cercetătorii au descoperit o asociere semnificativă între alimentele neprocesate sau cele minim procesate și riscurile mai scăzute ale tuturor bolilor raportate.

Al doilea studiu: risc uriaș de deces

În cel de-al doilea studiu publicat pe 29 mai în BMJ, cercetătorii din Spania au evaluat posibilele asocieri între aportul de alimente ultra-procesate și riscul de deces din orice cauză (mortalitate din toate cauzele).

Constatările lor se bazează pe 19.899 de absolvenți de universitate spanioli (7.786 bărbați, 12.113 femei) cu o vârstă medie de 38 de ani, care au completat un chestionar alimentar cu 136 de puncte, în cadrul studiului Seguimiento Universidad de Navarra (SUN).
Din nou, alimentele au fost grupate în funcție de gradul de procesare, iar decesele au fost măsurate pe o perioadă medie de 10 ani.

Rezultatele au arătat că un consum mai mare de alimente ultra-procesate (mai mult de 4 porții pe zi) a fost asociat cu un risc crescut cu 62% de mortalitate din toate cauzele comparativ cu un consumul redus (mai puțin de 2 porții pe zi). Pentru fiecare porție suplimentară zilnică de alimente ultra-procesate, riscul de mortalitate a crescut relativ cu 18% (un efect de răspuns la doză).

Ambele studii sunt observaționale, așa că nu se poate stabili cauzalitatea directă și există posibilitatea ca unele dintre riscurile observate să se poată datora unor co-factori nemăsurați.

Cu toate acestea, ambele studii au ținut cont de factorii de risc cunoscuți ai stilului de viață și de markerii calității dietetice, iar concluziile sprijină alte cercetări care leagă alimentele foarte procesate de sănătatea precară.

Ce să faci ca să eviți aceste riscuri

De aceea, ambele echipe de cercetare declară că sunt necesare urgent politici care să limiteze proporția alimentelor ultra-procesate în dietă și care să promoveze consumul de alimente neprocesate sau minim prelucrate pentru a îmbunătăți sănătatea publică la nivel mondial.

Acest punct de vedere este susținut de un grupă de doi cercetători australieni (neimplicați în studii) într-un editorial care însoțește cele două studii. Aceștia spun că sfaturile dietetice sunt relativ simple: mănâncă mai puține alimente ultra-procesate și mai multe alimente neprocesate sau minim procesate.

Ei spun că cercetări viitoare ar trebui să exploreze asociațiile dintre alimentele ultra-procesate și efectele nocive asupra sănătății la diferite populații din întreaga lume și să examineze cum se produce răul (de exemplu prin schimbarea microbiomului intestinului în moduri care ar putea perturba echilibrul energetic).