Boala Parkinson este tot mai frecventă. Cercetătorii încearcă să descopere factorii care o declanșează. Se pare că pesticidele au un rol important în dezvoltarea bolii.
Mai mult de un milion de americani au boala Parkinson, adică mai mult decât numărul de persoane diagnosticate cu scleroză multiplă, distrofie musculară și boala lui Lou Gehrig, la un loc. Parkinson ucide celulele creierului care produc dopamină, o substanță chimică care semnalizează nervii, care ajută la controlul mișcării musculare, ducând la tremur, deplasarea și echilibrul, scrie health.harvard.edu.
Dar declanșatoarele acestei stări neurodegenerative nu sunt încă bine înțelese. Un număr tot mai mare de cercetări sugerează că expunerea la pesticide poate crește riscul de Parkinson. Acum, o analiză a peste 100 de studii din întreaga lume oferă mai multe dovezi.
Constatarile, publicate în Neurology, sugerează că expunerea la pesticide și erbicide este asociată cu o creștere de 33% la 80% a riscului de a dezvolta boala Parkinson. „Acest lucru este important, dacă știm mai multe despre ceea ce poate contribui la declanșarea bolii Parkinson, putem crea tratamente mai bune și să dezvoltăm modalități mai bune de a preveni acest lucru”, spune Dr. Suzanne Salamon, un geriatrician și instructor la Harvard Medical School.
"Dacă utilizați pesticide, ar trebui să citiți și să urmați cu atenție instrucțiunile de siguranță de pe etichetă atunci când le manipulați și aplicați", spune neurologul dr. Michael Schwarzschild, profesor asociat la Harvard Medical School. Aceste instrucțiuni necesită, de obicei, îmbrăcăminte de protecție, inclusiv mănuși de cauciuc și spălare după aceea pentru a minimiza expunerea, în special a ingerării.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Când începe, de fapt, degradarea coloanei vertebrale. Vârsta de la care apare simptomatologia.
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
