Boala Parkinson, favorizată de pesticide? Explicații
Boala Parkinson este tot mai frecventă. Cercetătorii încearcă să descopere factorii care o declanșează. Se pare că pesticidele au un rol important în dezvoltarea bolii.
Mai mult de un milion de americani au boala Parkinson, adică mai mult decât numărul de persoane diagnosticate cu scleroză multiplă, distrofie musculară și boala lui Lou Gehrig, la un loc. Parkinson ucide celulele creierului care produc dopamină, o substanță chimică care semnalizează nervii, care ajută la controlul mișcării musculare, ducând la tremur, deplasarea și echilibrul, scrie health.harvard.edu.
Dar declanșatoarele acestei stări neurodegenerative nu sunt încă bine înțelese. Un număr tot mai mare de cercetări sugerează că expunerea la pesticide poate crește riscul de Parkinson. Acum, o analiză a peste 100 de studii din întreaga lume oferă mai multe dovezi.
Pesticidele și erbicidele ar putea avea o legătură
Constatarile, publicate în Neurology, sugerează că expunerea la pesticide și erbicide este asociată cu o creștere de 33% la 80% a riscului de a dezvolta boala Parkinson. „Acest lucru este important, dacă știm mai multe despre ceea ce poate contribui la declanșarea bolii Parkinson, putem crea tratamente mai bune și să dezvoltăm modalități mai bune de a preveni acest lucru”, spune Dr. Suzanne Salamon, un geriatrician și instructor la Harvard Medical School.
"Dacă utilizați pesticide, ar trebui să citiți și să urmați cu atenție instrucțiunile de siguranță de pe etichetă atunci când le manipulați și aplicați", spune neurologul dr. Michael Schwarzschild, profesor asociat la Harvard Medical School. Aceste instrucțiuni necesită, de obicei, îmbrăcăminte de protecție, inclusiv mănuși de cauciuc și spălare după aceea pentru a minimiza expunerea, în special a ingerării.
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Poluarea aerului atacă direct creierul. Particulele fine pot accelera Alzheimer și demența
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Un simplu test de colesterol îți poate arăta riscul de Alzheimer. Avertismentul cercetătorilor
Somnolența diurnă la vârstnici, semnal ascuns al declinului cognitiv
Secretele percepțiilor comune. Ce se întâmplă în creier
Cea mai cruntă boală despre care nu ți-a vorbit nimeni: Batten. Palatul Parlamentului se luminează turcoaz
Viața mereu pe fugă crește riscul de demență, avertizează experții
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Virusul aparent inofensiv care ar putea declanșa boala Parkinson
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Testul de trei minute care poate detecta Alzheimer cu ani înainte de diagnostic
Șase lucruri surprinzătoare legate de Alzheimer
Exercițiul aerobic post-accident vascular cerebral, sigur și benefic pentru creier
Activitatea care menține funcționarea creierului
Deficiența de Vitamina K, impact asupra creierului. Duce la tulburări neurologice
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
