De Ziua Internațională a Luptei Împotriva Bolilor Inflamatorii Intestinale a avut loc la Cluj o dezbatere despre aceste afecțiuni și alimentație.
Asociaţia Pacienţilor cu Boli Inflamatorii Intestinale din România (ASPIIR) şi Centrul dedicat îngrijirii Pacienţilor cu Boli Inflamatorii Intestinale din Cluj-Napoca au organizat o dezbatere despre ce înseamnă această afecțiune în România și alimentația românilor.
„Ca să avem sănătate, trebuie să avem o alimentaţie diversificată, din toate principiile alimentare, mai ales fructe şi legume, pentru că noi trăim cu o floră bacteriană care trebuie să fie diversă. Dacă mâncăm numai anumite tipuri de alimente, vom selecta din acea floră numai anumite tipuri de bacterii şi sărăcirea ecosistemului nostru cu care trăim face ca aceste bacterii să facă o inflamaţie intestinală. (...)
Antibioticele pot fi considerate ca un tsunami asupra ecosistemelor cu care noi trăim. Noi avem în intestinele noastre bacterii ca în jungla amazoniană. Dacă le hrănim divers, menţinem această junglă frumoasă, dezvoltată, care să ne menţină sănătatea. Bacteriile acestea au un rol extrem de important în protejarea noastră împotriva altor bacterii agresive şi în hrănirea noastră, pentru că ne ajută la procesul de digestie", a declarat joi, 9 mai, Marcel Tanțău, şeful Centrului Medical de Gastroenterologie, Hepatologie şi Endoscopie Digestivă Cluj, totodată coordonator al Centrului dedicat îngrijirii Pacienţilor cu Boli Inflamatorii Intestinale din Cluj, citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, Tanţău susține că acest tip de afecțiuni sunt invalidante şi tot mai frecvente în România. Cu o experiență de peste 30 de ani în spate, specialistul a apreciat că la începutul carierei sale bolile inflamatorii intestinale erau foarte rare. Însă, acum are 4-5 pacienți pe săptămână, iar aceștia sunt tineri.
O cauză a acestor afecțiuni ar fi importurile alimentare şi de procesarea hranei.
„Acum 30 de ani aveam în România o alimentaţie foarte sănătoasă; sănătoasă din punct de vedere agricol, pentru că era făcută la noi, nu aveam importuri deloc. În momentul de faţă avem o alimentaţie importată şi prea industrializată, inclusiv produsele vegetale, care sunt crescute în condiţii semiartificiale, în sezoane care nu sunt cele normale. Aceste boli inflamatorii apar în lumea dezvoltată a economiei, în care avem un confort şi o abundenţă alimentară", precizează Marcel Tanțău.
Aceste chisturi se pot transforma în cancer. Sunt o amenințare reală.
Asta îți schimbă totul în sănătatea intestinului. Descoperirea care te va surprinde complet. Reface flora intestinală.
Acesta este gardianul ficatului și îl protejează de celulele canceroase. Face scut în jurul ficatului.
De ce 90% dintre oameni au această bacterie în corp fără să știe. Cum e posibil ca doar 90% din oameni să o aibă. Ce se întâmplă cu restul de 10%.
Aceste două bacterii localizate în cavitatea bucală cresc semnificativ riscul de cancer colorectal.
Acestea sunt patru semne majore ale cancerului pentru care ar trebui să mergi la medic chiar dacă ești tânăr. Sunt steagul roșu.
Acest tip de cancer, denumit și cancerul tăcut, este deseori diagnosticat greșit.
Acest aliment sănătos duce la CANCER. Medicii au constatat o explozie a cazurilor de cancer, iar acest aliment este incriminat.
Alimentele care cresc riscul de a face cel mai mortal tip de cancer. Le consumi aproape zilnic.
Ulcerul gastric este o afecțiune comună care afectează mucoasa stomacului, dar cu un tratament adecvat poate fi prevenit și vindecat eficient.
Lista alimentelor pe care ar trebui să le eviți dacă ai reflux gastroesofagian.
Ce sunt chisturile pancreatice. Când devin acestea canceroase și de ce mortalitatea pacienților este ridicată.
