Emil Jula a făcut infarct, la doar 40 de ani. Simptomele care prevestesc fatalul accident

Deși avea doar 40 de ani, cunoscutul fotbalist român Emil Jula s-a stins din viața după un infarct. Afecțiunea neiertătoare se produce, în cele mai multe cazuri, statistic vorbind, la bărbații peste 45 de ani, și la femeile peste 55 de ani. Dar, în funcție de factorii de risc ai unei persoane, vârsta poate foarte bine să nu conteze. 

Simptomele principale ale infarctului

Principalele simptome legate de un atac de cord (infarct), sunt:
- Durere puternică în piept sau disconfort.
- Respirație îngreunată.
- Durere sau disconfort la brațe sau umeri.
- Slăbiciune, amețeală sau leșin.
- Dureri la gât, falcă sau spate.

Factorii de risc pentru infarct

Factorii de risc, însă, sunt foarte mulți: 

- Vârsta, așa cum spuneam. Teoretic, bărbații peste 45 de ani și femeile peste 55 de ani au risc mai mare să facă infarct decât persoanele mai tinere. 

- Tutunul. Aceasta include fumatul și expunerea pe termen lung la fumul de țigară.

- Tensiune arterială crescută. În timp, hipertensiunea arterială poate deteriora arterele care duc la inimă. Hipertensiunea care apare cu alte afecțiuni, cum ar fi obezitatea, colesterolul ridicat sau diabetul, crește și mai mult riscul de infarct.

- Niveluri ridicate de colesterol sau trigliceride din sânge. Un nivel ridicat de colesterol rău LDL este cel mai probabil vinovat de îngustarea arterelor. Un nivel ridicat de trigliceride, un tip de grăsime din sânge legat de dietă, crește, de asemenea, riscul de atac de cord. Dar, un nivel ridicat de colesterol „bun” HDL scade riscul de infarct, conform experților de la Mayo Clinic.

- Obezitatea. Este legată de nivelurile ridicate de colesterol din sânge, nivelurile ridicate de trigliceride, hipertensiune arterială și diabet. Pierderea a doar 10% din greutatea corporală poate reduce masiv acest risc de infarct.

- Diabetul. Faptul că în organism nu se produce suficientă insulină (hormon secretat de pancreas) sau faptul că organismul nu răspunde la insulină determină creșterea nivelului de zahăr din sânge, ceea ce crește riscul de atac de cord.

- Sindromul metabolic. Acest sindrom apare atunci când aveți obezitate, hipertensiune și glicemie ridicată. Dacă aveți sindrom metabolic, riscul de a face boli de infimă este două ori mai mare. 

- Istoric familial de infarct. Dacă frații, părinții sau bunicii dvs. au avut infarct la vârste precoce (înainte de 55 de ani pentru bărbați și până la 65 de ani pentru femei), s-ar putea să aveți un risc crescut.

- Lipsa activității fizice. Dacă ești inactiv, asta contribuie la niveluri ridicate de colesterol în sânge și la obezitate. Persoanele care fac exerciții în mod regulat au o sănătate mai bună a inimii, inclusiv scăderea tensiunii arteriale.

- Stres. S-ar putea să răspundeți la stres în moduri care vă pot crește riscul de atac de cord.

- Consumul ilicit de droguri. Utilizarea medicamentelor stimulante, cum ar fi cocaina sau amfetaminele, poate declanșa un spasm al arterelor coronare care poate provoca un atac de cord.

- O istorie a preeclampsiei. Această afecțiune provoacă hipertensiune arterială în timpul sarcinii și crește riscul bolilor de inimă.

- O afecțiune autoimună. Dacă aveți o afecțiune cum ar fi artrita reumatoidă sau lupusul, asta vă poate crește riscul de atac de cord.