Dr. Cornelia Giba, medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, explică EXCLUSIV pentru DC MEDICAL, care sunt bolile de tiroidă și ce din stilul de viață am putea schimba pentru a preveni...
Dr Cornelia Giba, medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, explică EXCLUSIV pentru DC MEDICAL, care sunt bolile de tiroidă și ce din stilul de viață am putea schimba pentru a preveni apariția lor.
„Bolile tiroidei sunt cea mai frecventă cauză a consultului în cabinetele de endocrinologie, de aceea consider că e bine de știut cât putem influența prin voința noastră, aplicând regulile simple mai jos explicate, apariția și evoluția acestor boli", arată Dr Cornelia Giba, medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice.
Factorii de risc modificabili sunt unii factori de mediu între care menționez fumatul, alimentația și stresul.
FUMATUL prin intermediul producției de tiocianați în organism influențează negativ tiroida în sensul că favorizează instalarea hipotiroidiei la pacienții cu teren autoimun prezent ( tiocianații blochează etapa de organificare a iodului, esențială sintezei hormonilor tiroidieni).
De asemenea fumatul agravează evoluția bolii Basedow și a oftalmopatiei Graves asociată acestui tip de hipertiroidie, de aceea fumatul este ferm contraindicat acestor pacienți.
STRESUL psihic este factor recunoscut de declanșare a hipertiroidiei prin boală Basedow, iar înlăturarea lui este unul din factorii necesari bunei evoluții și remisiunii bolii. Pacienții sunt sfătuiți să-și desfășoare muncăacu cât mai puțină tensiune psihică, să aibă un somn de 7-8 ore bun, reconfortant și să practice tehnici de relaxare.
În ceea ce privește ALIMENTAȚIA o atenție deosebită o acordăm aportului de iod, element important în procesul de sinteză a hormonilor tiroidieni, la rândul lor esențiali în bună funcționare a tuturor organelor.
Cei doi hormon tiroidieni triiodotironină=T3 și tetraiodotironina=T4 conțin 60-65% iod în structura lor.
Necesarul de iod este diferit funcție de vârstă și starea fiziologică a organismului astfel:
- la copilul sub 6 ani 90 micrograme/zi,
- la copilul 6-12 ani 120 micrograme/zi,
- adolescent în perioada de creștere 150 micrograme/zi,
- adult 200 micrograme/zi.
- femeie gravidă sau care alăptează 300 micrograme/zi și aici din fericire suplimentele de multivitamine și minerale recomandate pentru această perioada acoperă o bună parte a acestui necesar
Sursele naturale de iod sunt: apă și alimentele vegetale și animale (în care concentrația de iod este proporțională cu cea existența în apă și sol).
Există regiuni geografice pe glob cu deficit de iod în apă și sol și o bună parte a României (32 județe) are acest deficit numit și endemic (lucru dovedit în anul 2000 prin metoda dozării ioduriei/24 ore la o populație reprezentativă pentru fiecare regiune geografică a țării).
DEFICITUL DE IOD (definit la iodurie sub 50 micrograme/24 ore) este responsabil de:
- apariția gușei inițial cu normofuncție, apoi în timp prin adâncirea deficitului cu hipofuncție, la adolescenții/adulții expuși și,
- tulburări de creștere și dezvoltare la nou-născutul / copilul mic expus (la această categorie de pacienți deficitul de iod în perioada fetală sau postpartum precoce are gravitate deosebită: cretinism, din fericire eradicată în zilele noastre prin iodarea sării), arată Dr Cornelia Giba, medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice.
Prin urmare, în anul 2002 a intrat în vigoare în România legislația de iodare obligatorie a sării de consum și a celei utilizate în industria de panificație și astfel toată sarea de consum conține 20 miligrame / Kg sare, această reprezentând
CEA MAI EFICIENTĂ MĂSURĂ DE PREVENȚIE a gușii endemice (simple sau nodulare).
Astfel, jumătate din necesarul de iod mai sus menționat la un adult sănătos este asigurat prin cele 5 grame de sare recomandate zilnic , restul fiind adus din alimentele ce conțin iod, și anume în ordinea conținutului de iod:
- peștii marini și fructele de mare provenind din apele sărate conțin aprox 100 microg / 100g produs (somonul sau diversele tipuri de scoici consumate la noi mai frecvent); de asemenea algele marine utilizate în salate caracteristice bucătăriei chinezești și nu numai, au un conținut mare de iod aprox 150-200 microg / 100g produs,
- carnea, laptele și produsele lactate, ouăle (conțin aprox 50 microg / 100g produs, funcție de hrană animalului de proveniență),
- fructele și legumele au un conținut mult mai mic decât carnea și laptele ( de cel puțin 5 ori mai mic).
Există unele alimente care necesită mențiuni aparte:
- cruciferele : toate tipurile de varză, broccoli, conopidă prin conținutul de tiocianați blochează organificarea iodului (adică etapă de sinteză a hormonilor tiroidieni în care iodul este cuplat de proteină tireoglobulină) și, deci, favorizează hipotiroidia , având efect gușogen.
- nucile au un conținut de 20-30 micrograme iod/100g produs, adică mai mare decât celelalte semințe.
Excesul cronic de iod este o altă problema intens dezbătută și controversată.
În primul rând, excesul de iod cu potențiale efecte nocive nu are un nivel prag precis în micrograme/24 ore.
Iodarea intensă a tireoglobulinei ar putea, fără dovezi clare însă, să o facă mai imunogenică și astel să favorizeze autoimunitatea, stare patologică presupusă a apărea în urmă acestui exces de iod.
Per global, datele recente arată că beneficiile iodarii sării sunt net superioare riscurilor anterior menționate.
O mențiune specială merită a fi dată excesului de iod provenit din medicamente, dintre care cel mai utilizat este amiodaronă, recomandată de cardiologi pentru tulburări de ritm cardiac, dar și substanțele de contrast iodate mult folosite în radiologie , în ambele situații pacientul fiind la risc de a dezvoltă o formă de hipertiroidie (mai rar hipotiroidie). Aceste medicamente sunt contraindicate pacientului cu hipertiroidie cunoscută, arată Dr Cornelia Giba.
Recomandări pe grupe de pacienți:
- individ sănătos, fără patologie tiroidiană cunoscută, dar și pacient cu hipotiroidie în tratament complet de substituție : alimentație echilibrată, variată și diversă, cu toate grupele alimentare și cu sare iodata 5-6 g / 24 ore.
- pacientul cu hipertiroidie : VA EVITA alimentele mai sus menționate cu conținut crescut de iod, suplimentele alimentare cu iod și medicamentele cu iod mai sus menționate, deoarece acestea pot agrava hipertiroidia.
- pacientul cu cancer de tiroidă postoperator și înainte de iod radioactiv trebuie să aibă un aport foarte mic de iod.
Aceste măsuri de stil de viață se recomandă a fi dublate de SCREENINGUL ȘI MONITORIZAREA endocrinologică de specialitate.
- se efectuează dozarea TSH, free T4, autoanticorpii ( antitireoperoxidaza, antitireoglobulina, anti receptor TSH) ceea ce înseamnă evaluare funcțională și patogenica și
- se efectuează ecografia lojei tiroidiene ceea ce înseamnă evaluarea morfologică sau structurală.
Pe baza acestor investigații, punem un diagnostic corect și complet, doar în rare cazuri fiind necesară suplimentarea investigațiilor (elastografie, dozare calcitonină, puncție aspirativă cu ac fin, scintigrafia tiroidiană, CT regiune cervicală).
CÂND ȘI LA CE CATEGORII E RECOMANDAT SCREENINGUL
Screeningul endocrinologc tiroidian este recomandat pentru :
- copiii cu probleme de creștere în înălțime sau de greutate, în ambele sensuri,
- copiii cu dificultăți de adaptare la școală, probleme de învățare,
- pacienții indiferent de vârstă care au suspiciune de hipertiroidie prin unul sau mai multe din următoarele simptome: scădere în greutate, palpitații, anxietate, nervozitate, iritabilitate, insomnii, transpirații, scaune frecvente, tremurături ale membrelor, etc.
- pacienții indiferent de vârstă care au suspiciune de hipotiroidie prin unul sau mai multe din următoarele simptome: astenie, oboselala exagerată, nejustificată, bradicardie, somnolență, tulburări de memorie și concentrare, piele uscată, palidă, care se descuamează în special pe coate și genunchi, edeme ale fetei, mâinilor, picioarelor (umflarea pleoapelor, degetelor, gambelor) etc.
- pacienții cunoscuți cu patologii autoimune preexistente,
- pacienții cu boli cardiace în posibilă relație cu tiroidă și disfuncțiile ei,
- evaluare preconceptie și postpartum, chiar dacă sarcina a avut evoluție fiziologică.
Mănânci carne cu garnitură? Ei bine, te-ai gândit vreodată ce se întâmplă când le asociezi?
Complicația letală a diabetului care acționează când dormi.
De ce pe vremuri oamenii erau mai slabi și care este motivul pentru care ne îngrășăm chiar dacă nu prea mâncăm.
Medicii, îndemnați să regândească tratamentele pentru diabet. 40% dintre pacienți își pun sănătatea în pericol
Ai aceste semne pe piele sau gât? Poți avea o boală mortală fără să știi – 100 de milioane de oameni o ignoră zilnic!
Aceste alimente prezente pe mesele multora dintre noi ne distrug ficatul și creierul. De altfel, perturbă și producția de insulină.
O formă letală de diabet rămâne nediagnosticată. Cine sunt cele mai afectate persoane.
Acesta este cel mai rău lucru cu care se confruntă diabeticii. Le dereglează glicemia chiar și când este administrat tratamentul.
Acest tip de diabet îl poți avea și nici măcar să nu știi. Îți macină creierul și provoacă Alzheimer.
Proteina care îți perturbă microbiomul intestinal. Are un efect negativ asupra sănătății digestive.
