Ce boli riști din cauza stresului și emoțiilor negative. Cât de puternică este legătura dintre sistemul digestiv și sistemul nervos.
Dan Dumitrașcu, profesor de Gastroenterologie la UMF Iuliu Hațieganu din Cluj Napoca, președinte fondator al Societății Române de Neurogastroeneterologie, ne-a vorbit despre progresele care s-au făcut în neurogastroeneterologie, acest domeniu al medicinei, destul de controversat în urmă cu mai mulți ani și cum s-a reușit să se confirme legătura dintre sistemul digestiv și sistemul nervos central.
Profesorul Dan Dumitrașcu spune că tubul digestiv are o anumită structură, iar medicii sunt învățați să recunoască modificări ale structurii și să le trateze. Însă, pe lângă structură, tubul digestiv are funcții, iar în cadrul acestora un rol extrem de important îl joacă sistemul nervos.
Dacă în anii '80, cercetătorii care susțineau că există o legătură între cele două sisteme erau luați în râs, astăzi, dovezile sunt de necontestat și o nouă ramură a medicinei aduce mai multă lumină în problemele de sănătate ale pacienților.
"Toate componentele sistemului nervos își trimit ramurile către sistemul digestiv. Este o întrepătrundere extraordinară și alterarea unei părți sau a alteia din componentele de legătură dintre sistemul nervos și tubul digestiv duce la tulburări ale funcției. În primul rând, ale funcției de motilitate, de mișcare, apoi ale funcției de percepție, de senzație.
Sfera Neurogastroenterologiei se ocupă cu tulburările de motilitate și cu tulburările de percepție care sunt tulburări funcționale. Cuvântul Neurogastroenterologie e un cuvânt relativ nou și înlocuiește un cuvânt mai vechi care se referea la patologia funcției digestive. Reprezintă cea mai nouă subspecialitate a Gastroenterologiei", spune prof. dr. Dan Dumitrașcu.
Cum știi dacă ai depresie. 11 semne la care să fii atent
"Relația dintre tubul digestiv și sistemul nervos central, respectiv funcțiile lui superioare și psihicul nostru este cunoscută deja. Se știe că tulburări digestive pot afecta dispoziția. Există o antologie de aforisme, de genul nimic nu valorează cât un intestin sănătos, sau toate necazurile se trag de la intestine. Acestea erau lucruri emipirice.
În momentul în care s-au pus bazele neurogastroenterologiei, lucrurile se redau mai simplist, așa cum aveam noi cunoștințele medicale în anii 80-90.
Era vorba de sistemul nervos central, vegetativ, dar și enteric, adică acel manșon de neuroni care căptușește lumenul digestiv, e ca un izolator al unui cablu electric. Ce se percepea pe atunci, motilitatea, mișcarea. S-a observat că șobolanii stresați au mai multe scaune, șoferii care conduc mașina în periferia Londrei la orele de vârf au crampe intestinale, din cauza stresului. Asta era nivelul de cunoștințe de atunci, ulterior a început să se pună accentul și pe percepție, pe senzație.
Nu e totul mișcare, e și ce percepem.
De aici au apărut o mulțime de studii frumoase care au demonstrat că multe din bolile cu care se ocupă neurogastroenterologia sunt, de fapt, tulburări de percepție; și de ce percep unii oameni mai mult decât alții: pentru că au crescut în niște condiții psihosociale aparte, că au fost victimele unor situații de abuz sexual sau fizic, că au avut infecții intestinale anterioare, că au avut intervenții chirurgicale repetate, sau ginecologice, care au crescut, prin aceste intervenții, pragul de sensibilitate.
De aceea, în momentul în care s-a vorbit despre tulburări funcționale digestive, s-a pus accentul pe percepția viscerală, pe percepția intestinelor sau a segmentelor digestive și pe motilitate.
Motilitatea a devenit pe plan secundar. Progresele de cunoștințe care au arătat cum alterarea funcției periferice se poate reflecta în modificarea funcției sistemului nervos, a condus prin studiul de imagistică cerebrală, la observația că există o dereglare a comunicării dintre sistemul nervos central și sistemul nervos enteric, respectiv tubul digestiv", a declarat Dan Dumitrașcu, în exclusivitate pentru DC Medical, în emisiunea Academia de Sănătate.
Neurogastroenterologia însumează o mulțime de afecțiuni, de la incompetența esofagului de a se goli în stomac până la acalazie, adică o tulburare de motilitate esofagiană prin care pacientul are tulburări de înghițire, slăbește și trebuie intervenit endoscopic sau chirurgical.
O altă tulburare amintită de specialist este cea în care tubul digestiv este flasc, iar acidul din stomac intră în esofag și apare inflamația.
"În ceea ce privește stomacul, la bolnavii de diabet de multă vreme, stomacul pare paralizat, iar ei simt greață și varsă. Ei au gastropareză, o paralizie a stomacului.
Mai sunt acele tulburări de sensibilitate: sunt oameni care mănâncă și sunt fericiți și sunt oameni care mănâncă și se opresc din mâncat pentru că au disconfort sau durere. Aici e de vină percepția viscerală. Pacienții care au astfel de tulburări de percepție simt enorm, care au intoleranță la alimente, ei au nevoie adesea, pe lângă tratamentul farmacologic, de consiliere psihologică sau chiar de consult psihiatric în cazuri extreme", ne-a mai spus prof. dr. Dan Dumitrașcu.
Tot la nivelul stomacului, acesta amintește situațiile în care simțim balonare sau durere, iar senzațiile sunt conduse prin sistemul nervos la măduva spinării, apoi la creier.
"Sigur că acei oameni care au dureri tot timpul au și o proastă dispoziție pentru că afectele lor sunt alterate de aceste simptome cronice.
Deci noi trebuie să intervenim și pe partea aceasta și trebuie să analizăm cu pacienții simptomele, să vedem ce stări emotive negative le produc și să vedem cum le putem combate prin mecanisme de psihoterapie", a mai explicat el.
Antidepresivul natural care nu costă nimic. Scade tensiunea și îmbunătățește starea de spirit
Ce nu ți-a spus nimeni despre biopsia clasică. Adevărul care te va surprinde.
Medicina regenerativă revoluționează tratamentele moderne prin puterea oxigenului, de la vindecarea celulelor la reducerea inflamațiilor.
