Cele mai bune 3 alimente pentru boala ficatului gras non-alcoolic. Fac parte din dieta japoneză

Boala ficatului gras non-alcoolic, în termeni medicali steatoza hepatică non-alcoolică, este termenul pentru o serie de afecțiuni cauzate de o acumulare de grăsime în ficat, ca urmare a stilului alimentar necorespunzător, iar în unele cazuri este determinată de cauze genetice.

De altfel este o afecțiune destul de întâlnită, având în vedere stilul alimentar occidental, bogat în grăsimi și zahăr, și penru că boala este una silențioasă, dar mai ales, care nu doare, 1 din 4 adulți are boala fără să știe, aceasta fiind identificată în urma unui control de rutină.

Prevenția acestei boli poate fi realizată prin schimbarea stilului de viață, adică adoptarea unei diete sănătoase, bogată în fructe și legume, cu mai puține grăsimi sau zahăr (35% din aportul de calorii, respectiv 10% din aportul energetic), activitate fizică de cel puțin 30 de minute pe zi și reducerea greutății corporale.

Dieta japoneză, eficientă în boala ficatului gras non-alcoolic

Un studiu recent a arăta că dieta în stil japonez poate ajuta persoanele cu boală ficatului gras non-alcoolic să încetinească evoluția bolii, notează Medical News Today.

Autorii studiului au urmărit dieta și evoluția bolii pe 136 de pacienți cu boala ficatului gras non-alcoolic tratate la Spitalul Universitar Metropolitan din Osaka.

 Astfel, cercetătorii au notat dieta fiecărui pacient, în funcție de respectarea celor 12 componente ale Indexului Dietei Japoneze.

Scorurile ridicate ale acestui index au fost asociate cu o încetinire a progresiei fibrozei hepatice care însoțește boala ficatului gras non-alcoolic.

Vezi și: Bicarbonatul de sodiu cu miere, beneficii importante. Combinația are rol anticancerigen. Lidia Fecioru: Se iau 30 de zile, câte două lingurițe pe zi

Dieta japoneză, în ce constă

Potrivit sursei menționate, dieta japoneză este alcătuită din 12 alimente și grupe de alimente, astfel: 

- orez

- supă miso

- murături

- produse din soia

- legume verzi și galbene

- fructe

- fructe de mare

- ciuperci

- alge marine

- ceai verde

- cafea

- carne de vită și carne de porc.

Cele trei alimente cu impact în această dietă, menționate în studiu, au propriile lor beneficii și au în comun cel puțin un atribut: sunt sărace în grăsimi.

”Boabele de soia, de exemplu, sunt bogate în proteine vegetale și fibre și au un conținut scăzut de grăsimi saturate”, a declarat dr/ Muhammad Nadeen Aslam, cercetător la Departamentul de Patologie al Universității de Medicină din Michigan, dar care nu a participat la studiu.

Soia a fost asociată cu o creștere a mase musculare, având în vedere că este o proteină completă care conține toți aminoacizii esențiali pentru a susține crearea de proteine musculare.

Al doilea aliment de impact din dieta japoneză sunt fructele de mare, în special peștele. ”Sunt bogate în acizi grași Omega 3 și vitaminele D și B2. Peștele este de asemenea bogat în calciu și fosfor și este o sursă importantă de minerale, precum fier, zinc, iod, magneziu și potasiu”, a mai spus dr. Aslam.

Fructele de mare au, de asemenea, proprietăți antiinfkamatorii și antioxidante, ceea ce le acordă un potențial în suprimarea efectelor fibrozei hepatice aflată în progres.

Algele marine japoneze sunt bogate în polifenoli, vitamine și minerale. ”Cele mai multe dintre algele comestibile conțin un set unic de nutrienți și vitamine”, a mai spus dr. Aslam.

Alte alimente care reduc boala ficatului gras non-alcoolic

O altă dietă cunoscută ca fiind benefică pentru persoanele cu boala ficatului gras non-alcoolic este dieta mediteraneeană, care se bazează pe fructe, legume, nuci, leguminoase, cereale integrale și carne slabă.

De altfel, dieta mediteraneeană este considerată ca fiind cea mai sănătoasă dietă din lume, valoarea sa fiind reconfirmată pentru al șaselea an consecutiv.

Un element comun al celor două diete este ceaiul verde. Aceasta ”s-a dovedit a fi protector împotriva bolii ficatului gras, deoarece conține aproximativ 200-300 mg de Epigallocatechin-3-galat (EGCG) într-o cană", a spus Michelle Routhenstein, dietetician pentru sănătatea inimii, neimplicat în studiu.

În ceea ce privește fructele, unul dintre cele mai bune în cazul bolii ficatului gras non-alcoolic sunt cele de pădure, în special zmeura.

”Zmeura este bogată în fibre insolubile care ajută la crearea unui acid gras cu lanț scurt în intestin, numit butirat, despre care studiile au arătat că este util în inversarea și prevenirea bolii ficatului gras”, a adăugat Routhenstein.

Vezi și: Manevra Heimlich: cum se face. Ciuhodaru: Creierul începe să se degradeze la 1 minut. La 3 minute leziuni ireversibile, la 5 moarte cerebrală, la 15 moarte

Boala ficatului gras non-alcoolic, simptome

În general boala ficatului gras non-alcoolic (steatoză hepatică non-alcoolică) nu dă semne sau simptome, însă când acestea apar pot include:

- mărirea ficatului (hepatomegalie)

- oboseala

- durere în cadranul drept al abdomenului superior.

Posibile semne și simptomele ale bolii hepatice non-alcoolice și ale cirozei includ:

- acumularea de lichid în cavitatea abdominală (ascita)

- vase de sânge mărite vizibile la nivelul pielii

- creșterea în dimensiune a sânilor la bărbați

- mărirea în dimensiune a splinei (splenomegalie)

- înroșirea palmelor

- îngălbenirea mucoaselor ochilor și a pielii (icter).

Vezi și: Care sunt provocările părintelui singur și de ce sunt importante regulile. Mădălina Crețan: Este pierdută din start. Unii l-au catalogat ca egoism