Crampele musculare pot provoca dureri intense și se poate ajunge la incapacitatea de a folosi mușchii afectați.
Crampele musculare sunt contracții bruște și involuntare a unuia sau mai multor mușchi. Crampele musculare pot provoca dureri severe. Perioadele lungi de exerciții fizice sau de muncă fizică, în special pe vreme caldă, pot duce la crampe musculare. Unele medicamente și anumite condiții medicale, de asemenea, pot provoca crampe musculare. De obicei, puteți trata crampele musculare la domiciliu cu măsuri de auto-îngrijire.
Crampele musculare pot fi și semnul unui deficit de magneziu. Dieteticianul Corina Pelin a explicat pe pagina sa de Facebook care sunt semnele deficitului de magneziu.
”Carența de magneziu este de fapt una dintre cauzele rezistenței la insulină. S-a constatat faptul că cei care au această rezistență la insulină, au magneziul scăzut. Primul semn îl reprezintă acele crampe musculare. Un al doilea semn îl reprezintă constipația chiar dacă ai o alimentație sănătoasă.
Vezi și: De ce să mănânci lactate. Care sunt alimentele ce trebuie reduse din dietă
Al treilea semn îl reprezintă oboseala și starea fizică nu tocmai bună, atunci când ești mai mereu iritat și poate chiar suferi de depresie. Un mare ajutor vine din partea suplimentări cu magneziu. Studiile au arătat că suplimentul de magneziu poate fi de folos în astfel de cazuri, dar și în cazul rezistenței la insulină. Sunt două forme principale de magneziu care pot ajuta.
Este magneziul citrat, în cazul constipațiilor, iar dacă problemele sunt de natură psihică, depresie, anxietate, rezistență la insulină, recomandarea este de magneziu glicinat. Un supliment de 400 miligrame pot fi de ajutor la rezistența la insulină, alături de o alimentație corespunzătoare”, a explicat Corina Pelin, dietetician.
Circulație sangvină deficitară. Îngustarea arterelor care livrează sânge la nivelul picioarelor (arterioscleroza extremităților) poate produce dureri asemănătoare crampelor la nivelul picioarelor în timp ce faceți exerciții fizice. Aceste crampe, de obicei, dispar la scurt timp după ce încetați să faceți exerciții fizice.
Compresia nervilor. Compresia nervilor din coloana vertebrală (stenoză lombară) poate produce, de asemenea, dureri asemănătoare crampelor la nivelul picioarelor. Durerea se agravează de obicei cu cât mergi mai mult. Mersul pe jos într-o poziție ușor flexată.
Deficit de minerale. Prea puțin potasiu, calciu sau magneziu în dieta ta poate contribui la crampele musculare.
Diuretice - medicamente adesea prescrise pentru hipertensiune arterială - de asemenea, pot epuiza aceste minerale, arată Mayo Clinic
Factorii care ar putea crește riscul de crampe musculare includ:
Vârstă. Persoanele în vârstă pierd masa musculară, astfel încât mușchiul rămas poate fi suprasolicitat mai ușor.
Deshidratare. Sportivii care devin obosiți și deshidratați în timp ce participă la sporturile pe vreme caldă dezvoltă frecvent crampe musculare.
Graviditate. Crampele musculare, de asemenea, sunt comune în timpul sarcinii.
Afecțiuni medicale. S-ar putea fi la risc mai mare de crampe musculare, dacă aveți diabet zaharat, afecțiuni ale ficatului sau tulburări tiroidiene.
Cele mai multe crampe musculare se dezvoltă în mușchii picioarelor. Pe lângă durerea bruscă, ascuțită, s-ar putea să simțiți sau să vedeți și o bucată tare de țesut muscular sub piele. Crampe musculare, de obicei, dispar și sunt rareori suficient de grave pentru a necesita îngrijire medicală.
Cu toate acestea, consultați medicul dumneavoastră dacă:
- Provoacă disconfort sever
- Sunt asociate cu umflarea picioarelor, roșeață sau modificări ale pielii
- Sunt asociate cu slăbiciune musculară
- Se întâmplă frecvent
- Nu vă îmbunătățiți starea cu auto-îngrijire
- Nu sunt asociate cu o cauză evidentă, cum ar fi exercițiile fizice intense
Vezi și: Sindromul picioarelor neliniștite, cauze. Cum îți afectează somnul
Evitați deshidratarea. Bea multe lichide în fiecare zi. Cantitatea de apă depinde de ceea ce mănânci, nivelul tău de activitate, vreme, starea de sănătate, vârsta și medicamentele pe care le iei. Fluidele ajută mușchii să se contracte și să se relaxeze și să mențină celulele musculare hidratate și mai puțin iritabile.
Întindeți mușchii. Întindeți-vă înainte și după ce utilizați orice mușchi pentru o perioadă lungă de timp. Dacă aveți tendința de a avea crampe musculare pe timp de noapte, întindeți-vă înainte de culcare. Exercițiile ușoare, cum ar fi mersul pe bicicletă staționară timp de câteva minute înainte de culcare, pot ajuta, de asemenea, la prevenirea crampelor în timp ce dormiți.
Cât de grav este, de fapt, să ai picioarele umflate. 4 boli pe care le descoperi uitându-te la picioare.
Medicul ortoped Liviu Ojoga ne-a spus totul despre luxația de umăr. Ce presupune tratamentul și cât durează recuperarea.
Ce este operația Latarjet și pentru ce este indicată. Medicul ortoped Liviu Ojoga ne-a explicat totul.
Ce este meniscul și ce rol joacă. În cât timp trebuie intervenit dacă se rupe meniscul și ce se poate întâmpla dacă nu o tratezi la timp.
Spatele curbat odată cu vârsta: ce este cifoza și cum o putem preveni.
Aceasta este vârsta la care apar durerile articulare. Devin greu de suportat și tot mai pronunțate.
Ce trebuie să faci dacă ai căzut și ți-ai sucit mâna sau piciorul.
Un birou modern, ajustabil pentru poziția de lucru, poate transforma orele de muncă sedentară într-un stil de viață mai activ și sănătos.
Problema de sănătate pe care o poți dezvolta dacă faci skanderbeg.
Cum faci diferența dintre tendinită și febra musculară. Ce trebuie să știi despre cele două afecțiuni.
Medicul Răzvan Ionuț Dragomir ne-a vorbit despre ruptura de menisc și care sunt șansele sale de vindecare.
Ce se întâmplă când îți trosnești degetele. De ce se aude acel sunet și cât de nociv este pentru articulații.
