Cum să reduci riscul de infarct miocardic. Recunoașterea simptomelor și a măsurilor de prevenție
Află ce măsuri proactive poți să iei pentru a-ți proteja inima împotriva amenințării atacurilor de cord.
Atacurile de cord, cunoscute și sub numele de infarct miocardic, apar atunci când blocajele din fluxul sanguin perturbă alimentarea cu oxigen a inimii, ceea ce duce la deces. Fără o intervenție promptă, atacurile de cord pot fi fatale. Simptomele includ disconfort toracic, slăbiciune, amețeli și dificultăți de respirație. Dacă tu sau cineva pe care îl cunoști prezintă semne de atac de cord, apelează imediat la serviciile de urgență.
Cu cât răspunsul este mai rapid, cu atât cresc șansele de recuperare. Atacurile de cord nu pun capăt unei vieți active; cu tratament și îngrijire rapidă, mulți oameni pot continua să ducă o viață împlinită. Strategiile de prevenire pot ajuta la reducerea riscului de atac de cord.
Persoanele cu risc mărit
Atacurile de cord sunt cauzate de boala coronariană, o afecțiune cardiacă în care arterele coronare se îngustează din cauza acumulării de plăci. Aceste vase de sânge înguste pot provoca dureri în piept, dificultăți de respirație sau blocaje, putând duce la un atac de cord, dacă nu sunt tratate.
Un alt tip de atac de cord este cunoscut sub numele de infarct miocardic fără boală coronariană obstructivă, sau MINOCA. Acesta este mai frecvent la femei și la persoanele mai tinere.
Vezi și: Ce este ritmul circadian. Efectele dereglării ceasului tău intern asupra somnului
Alte afecțiuni legate de inimă pot provoca atacuri de cord care nu sunt cauzate de boala coronariană. Dacă ai oricare dintre următoarele afecțiuni, este posibil să fii mai vulnerabil la un atac de cord:
Plăci mici: Cheagurile de sânge și blocajele arteriale pot rezulta din acumularea de plăci în pereții vaselor de sânge.
Spasme ale arterelor coronare: Artera coronariană se poate contracta ocazional brusc și sever, obstrucționând fluxul sanguin.
Cheaguri de sânge: Cunoscute din punct de vedere medical sub denumirea de embolie coronariană, aceste cheaguri de sânge oculte apar atunci când provin din afara corpului și ajung în artera coronariană, obstrucționând-o.
Disecția arterelor: Ruperea ocazională a straturilor interioare ale arterei coronare poate duce la crearea unui cheag de sânge care poate obstrucționa fluxul sanguin.
Un istoric familial de probleme cardiovasculare poate crește riscul de a dezvolta boli de inimă sau atacuri de cord. Dacă membrii apropiați ai familiei, cum ar fi părinții sau frații, au probleme cardiace, riscul de a avea probleme similare poate crește cu aproximativ 40%.
Dacă părinții au dezvoltat probleme cardiace la o vârstă fragedă, riscul de atac de cord poate sări cu 60% până la 75%. Este esențial să monitorizezi istoricul de sănătate cardiacă al familiei tale pentru a anticipa eventualele probleme cardiace viitoare și pentru a lua măsuri preventive pentru a reduce riscul de îmbolnăvire.

Foto: Freepik @drinkins
Cum să reduci riscul
Aveți mai multe opțiuni pentru a urmări și a-ți reduce riscul de a suferi un atac de cord. Printre acestea se numără programarea unor examinări și analize de rutină, modificarea unor aspecte ale stilului tău de viață și poate chiar să îți întrebi medicul despre practicile medicale complementare.
Teste
Controalele fizice periodice la medic sunt esențiale pentru a înțelege starea ta generală de sănătate. Acesta va verifica factorii legați de atacurile de cord, cum ar fi tensiunea arterială, nivelul de colesterol și glicemia.
Tensiunea arterială ridicată poate crește riscul de atac de cord, așa că ar trebui verificată în timpul unui control medical regulat. Nivelul colesterolului poate fi măsurat cu ajutorul unui test de profil lipoproteic, care este recomandat la fiecare patru până la șase ani pentru majoritatea persoanelor cu risc normal. Cu toate acestea, cei cu risc mai ridicat pot avea nevoie de examinări mai frecvente.
Glicemia, sau cantitatea de zahăr din sânge, poate fi evaluată prin intermediul unui panel metabolic complet (CMP), care este un test de sânge standard. Nivelurile excesive de glucoză, în special la cei cu diabet, pot crește riscul de atac de cord, potrivit Health.
Schimbări ale stilului de viață
Pentru a reduce riscul de atac de cord și pentru a duce o viață sănătoasă, pot fi puse în aplicare mai multe modificări ale stilului de viață. Renunțarea la fumat este o modalitate eficientă de protecție împotriva atacurilor de cord, dar poate fi o provocare. O dietă echilibrată, care să includă alimente bogate în nutrienți, cum ar fi fructele, legumele, cerealele integrale, și reducerea la minimum a grăsimilor saturate, a zaharurilor adăugate și a sodiului, poate fi, de asemenea, de ajutor. Menținerea unui nivel ridicat de colesterol prin obiceiuri alimentare și exerciții fizice poate ajuta la menținerea nivelului de colesterol. Dacă aceste metode nu funcționează, discută despre medicamente cu medicul tău.
Controlul tensiunii arteriale este crucial pentru riscul de atac de cord și accident vascular cerebral. Activitatea fizică regulată și exercițiile fizice regulate, cum ar fi 150 de minute de exerciții fizice moderate pe săptămână, pot ajuta la gestionarea tensiunii arteriale. Menținerea unei greutăți sănătoase în jurul abdomenului poate contribui, de asemenea, la reducerea riscului de boli de inimă. Gestionarea diabetului necesită controale regulate și un stil de viață bine gestionat, inclusiv o dietă echilibrată și activitate fizică.
Acordarea priorității somnului este esențială pentru sănătatea generală, 7 până la 9 ore de somn pe noapte fiind benefice. Stresul cronic poate duce la diverse afecțiuni de sănătate, inclusiv la atacuri de cord. Strategiile de reducere a stresului includ yoga, scrierea unui jurnal, meditația, petrecerea timpului în natură sau petrecerea timpului cu cei dragi. Limitarea consumului de alcool poate ajuta, de asemenea, la reducerea riscului de boli de inimă. Pentru femei, limitează la un pahar pe zi, în timp ce bărbații ar trebui să limiteze la două pahare.
Pe scurt, reducerea riscului de atac de cord și menținerea unui stil de viață sănătos sunt esențiale pentru o viață mai sănătoasă și mai împlinită.
Studiile sugerează că ginsengul și ginkgo biloba pot ajuta în cazul problemelor cardiace și pot reduce riscul de atac de cord. Cu toate acestea, există cercetări limitate care să confirme siguranța și eficiența acestora. Dacă iei în considerare adăugarea de terapii complementare la strategiile medicale de prevenire, consultă-ți cu medicul tău pentru recomandări.
Atacurile de cord se produc atunci când blocajul din sângele inimii o împiedică să primească suficient sânge bogat în oxigen. Strategiile preventive includ renunțarea la fumat, controlul tensiunii arteriale și al zahărului, o dietă echilibrată, exerciții fizice regulate și reducerea stresului. Dacă te îngrijorează sănătatea inimii sau sunteți în pericol, consultă-te cu medicul tău pentru a discuta despre modalitățile de reducere a șanselor de complicații cardiace și de îmbunătățire a stării tale generale sănătate.
-
-
Diferența dintre gripa A și gripa B. Care e mai periculoasă și de ce04.02.2026, 20:55
-
5 motive să nu îți mai pui geanta pe jos04.02.2026, 19:19
-
-
Testul care îți arată din timp dacă inima ta e în pericol înainte de apariția simptomelor
Tromboza venoasă profundă, prevenție esențială în călătoriile de lungă durată
Tratamentul cardiac, revizuit. Ghidurile vechi au ignorat diferențele esențiale între țări și stiluri de viață
Milioane de cardiaci, tratați greșit. Alarmă de ultimă oră în cardiologie.
Aproape 50% dintre cazurile de infarct nu sunt detectate de teste
EXCLUSIV TAVI, umbrela care salvează vieți. Prof. dr. Horațiu Moldovan: Intră în inimă ca o umbrelă în tocul ei. Se deschide acolo unde e nevoie
Cum să oprești colesterolul rău înainte să-ți distrugă inima
Noua metodă de măsurare a tensiunii arteriale care ar putea salva mii de vieți
99% dintre atacurile de cord și accidentele vasculare au legătură cu doar patru factori de risc
Ce este un puseu de tensiune. Cât de periculos este
EXCLUSIV Tratamentul pentru boala varicoasă. Dr. Anca Chitic: Se injectează această substanță
Colesterolul ridicat din naștere: testele standard nu-l detectează
Cum să îți reduci ritmul cardiac de repaus și de ce este important
Cum să îți reduci ritmul cardiac de repaus și de ce este importantă valoarea.
EXCLUSIV Cum afectează hormonii sănătatea inimii. Boala cardiacă carcinoidă: complicația silențioasă care atacă valvele inimii
Adevărul din spatele suplimentelor care promit să-ți curețe vasele de sânge
Deficiența de fier în insuficiența cardiacă. Rolul saturației transferinei (TSAT) în diagnostic și management
Deficitul care îți afectează grav inima. Duce la complicații majore și nu îți dai seama.
Tensiunea diastolică scăzută la femeile vârstnice, mortală. Medicii trag un semnal de alarmă
Generațiile născute după 1960, mai expuse riscului de moarte din cauza bolilor cardiovasculare
Boala gravă la care ești expus dacă ești născut după ACEST AN. Riscurile pot fi mortale.
Inima ta e în pericol și nici nu știi! Care este cea mai mare greșeală pe care o faci
Durerea cronică crește semnificativ riscul hipertensiunii arteriale
Hipertensiunea ucide peste 10 milioane de oameni pe an. Majoritatea deceselor ar putea fi prevenite
Hipertensiunea arterială, pandemie tăcută. Avertisment: Amenințare globală subestimată
Pandemia tăcută care ucide zilnic. Medicii lansează un avertisment sumbru. E o amenințare globală subestimată. Este principala cauză a mortalității la nivel global.
Trebuie să știi ASTA dacă ai mereu picioarele reci. Boala pe care o indică
Bacteria comună care îți devastează inima. Cei mai mulți o au
Această bacterie extrem de comună îți devastează inima. Cei mai mulți oameni o au.
