Cum să reduci riscul de infarct miocardic. Recunoașterea simptomelor și a măsurilor de prevenție
Află ce măsuri proactive poți să iei pentru a-ți proteja inima împotriva amenințării atacurilor de cord.
Atacurile de cord, cunoscute și sub numele de infarct miocardic, apar atunci când blocajele din fluxul sanguin perturbă alimentarea cu oxigen a inimii, ceea ce duce la deces. Fără o intervenție promptă, atacurile de cord pot fi fatale. Simptomele includ disconfort toracic, slăbiciune, amețeli și dificultăți de respirație. Dacă tu sau cineva pe care îl cunoști prezintă semne de atac de cord, apelează imediat la serviciile de urgență.
Cu cât răspunsul este mai rapid, cu atât cresc șansele de recuperare. Atacurile de cord nu pun capăt unei vieți active; cu tratament și îngrijire rapidă, mulți oameni pot continua să ducă o viață împlinită. Strategiile de prevenire pot ajuta la reducerea riscului de atac de cord.
Persoanele cu risc mărit
Atacurile de cord sunt cauzate de boala coronariană, o afecțiune cardiacă în care arterele coronare se îngustează din cauza acumulării de plăci. Aceste vase de sânge înguste pot provoca dureri în piept, dificultăți de respirație sau blocaje, putând duce la un atac de cord, dacă nu sunt tratate.
Un alt tip de atac de cord este cunoscut sub numele de infarct miocardic fără boală coronariană obstructivă, sau MINOCA. Acesta este mai frecvent la femei și la persoanele mai tinere.
Vezi și: Ce este ritmul circadian. Efectele dereglării ceasului tău intern asupra somnului
Alte afecțiuni legate de inimă pot provoca atacuri de cord care nu sunt cauzate de boala coronariană. Dacă ai oricare dintre următoarele afecțiuni, este posibil să fii mai vulnerabil la un atac de cord:
Plăci mici: Cheagurile de sânge și blocajele arteriale pot rezulta din acumularea de plăci în pereții vaselor de sânge.
Spasme ale arterelor coronare: Artera coronariană se poate contracta ocazional brusc și sever, obstrucționând fluxul sanguin.
Cheaguri de sânge: Cunoscute din punct de vedere medical sub denumirea de embolie coronariană, aceste cheaguri de sânge oculte apar atunci când provin din afara corpului și ajung în artera coronariană, obstrucționând-o.
Disecția arterelor: Ruperea ocazională a straturilor interioare ale arterei coronare poate duce la crearea unui cheag de sânge care poate obstrucționa fluxul sanguin.
Un istoric familial de probleme cardiovasculare poate crește riscul de a dezvolta boli de inimă sau atacuri de cord. Dacă membrii apropiați ai familiei, cum ar fi părinții sau frații, au probleme cardiace, riscul de a avea probleme similare poate crește cu aproximativ 40%.
Dacă părinții au dezvoltat probleme cardiace la o vârstă fragedă, riscul de atac de cord poate sări cu 60% până la 75%. Este esențial să monitorizezi istoricul de sănătate cardiacă al familiei tale pentru a anticipa eventualele probleme cardiace viitoare și pentru a lua măsuri preventive pentru a reduce riscul de îmbolnăvire.

Foto: Freepik @drinkins
Cum să reduci riscul
Aveți mai multe opțiuni pentru a urmări și a-ți reduce riscul de a suferi un atac de cord. Printre acestea se numără programarea unor examinări și analize de rutină, modificarea unor aspecte ale stilului tău de viață și poate chiar să îți întrebi medicul despre practicile medicale complementare.
Teste
Controalele fizice periodice la medic sunt esențiale pentru a înțelege starea ta generală de sănătate. Acesta va verifica factorii legați de atacurile de cord, cum ar fi tensiunea arterială, nivelul de colesterol și glicemia.
Tensiunea arterială ridicată poate crește riscul de atac de cord, așa că ar trebui verificată în timpul unui control medical regulat. Nivelul colesterolului poate fi măsurat cu ajutorul unui test de profil lipoproteic, care este recomandat la fiecare patru până la șase ani pentru majoritatea persoanelor cu risc normal. Cu toate acestea, cei cu risc mai ridicat pot avea nevoie de examinări mai frecvente.
Glicemia, sau cantitatea de zahăr din sânge, poate fi evaluată prin intermediul unui panel metabolic complet (CMP), care este un test de sânge standard. Nivelurile excesive de glucoză, în special la cei cu diabet, pot crește riscul de atac de cord, potrivit Health.
Schimbări ale stilului de viață
Pentru a reduce riscul de atac de cord și pentru a duce o viață sănătoasă, pot fi puse în aplicare mai multe modificări ale stilului de viață. Renunțarea la fumat este o modalitate eficientă de protecție împotriva atacurilor de cord, dar poate fi o provocare. O dietă echilibrată, care să includă alimente bogate în nutrienți, cum ar fi fructele, legumele, cerealele integrale, și reducerea la minimum a grăsimilor saturate, a zaharurilor adăugate și a sodiului, poate fi, de asemenea, de ajutor. Menținerea unui nivel ridicat de colesterol prin obiceiuri alimentare și exerciții fizice poate ajuta la menținerea nivelului de colesterol. Dacă aceste metode nu funcționează, discută despre medicamente cu medicul tău.
Controlul tensiunii arteriale este crucial pentru riscul de atac de cord și accident vascular cerebral. Activitatea fizică regulată și exercițiile fizice regulate, cum ar fi 150 de minute de exerciții fizice moderate pe săptămână, pot ajuta la gestionarea tensiunii arteriale. Menținerea unei greutăți sănătoase în jurul abdomenului poate contribui, de asemenea, la reducerea riscului de boli de inimă. Gestionarea diabetului necesită controale regulate și un stil de viață bine gestionat, inclusiv o dietă echilibrată și activitate fizică.
Acordarea priorității somnului este esențială pentru sănătatea generală, 7 până la 9 ore de somn pe noapte fiind benefice. Stresul cronic poate duce la diverse afecțiuni de sănătate, inclusiv la atacuri de cord. Strategiile de reducere a stresului includ yoga, scrierea unui jurnal, meditația, petrecerea timpului în natură sau petrecerea timpului cu cei dragi. Limitarea consumului de alcool poate ajuta, de asemenea, la reducerea riscului de boli de inimă. Pentru femei, limitează la un pahar pe zi, în timp ce bărbații ar trebui să limiteze la două pahare.
Pe scurt, reducerea riscului de atac de cord și menținerea unui stil de viață sănătos sunt esențiale pentru o viață mai sănătoasă și mai împlinită.
Studiile sugerează că ginsengul și ginkgo biloba pot ajuta în cazul problemelor cardiace și pot reduce riscul de atac de cord. Cu toate acestea, există cercetări limitate care să confirme siguranța și eficiența acestora. Dacă iei în considerare adăugarea de terapii complementare la strategiile medicale de prevenire, consultă-ți cu medicul tău pentru recomandări.
Atacurile de cord se produc atunci când blocajul din sângele inimii o împiedică să primească suficient sânge bogat în oxigen. Strategiile preventive includ renunțarea la fumat, controlul tensiunii arteriale și al zahărului, o dietă echilibrată, exerciții fizice regulate și reducerea stresului. Dacă te îngrijorează sănătatea inimii sau sunteți în pericol, consultă-te cu medicul tău pentru a discuta despre modalitățile de reducere a șanselor de complicații cardiace și de îmbunătățire a stării tale generale sănătate.
-
Ce se întâmplă cu ritmul cardiac în timpul unui infarct29.11.2025, 16:30
-
-
Te mai ții de mână cu partenerul? Ce efect are acest gest29.11.2025, 12:30
-
Cinci obiceiuri zilnice care dăunează pancreasului29.11.2025, 09:30
-
EXCLUSIV Boala varicoasă, complicații. Dr. Anca Chitic: Potențial letal foarte mare
Trei medicamente frecvent utilizate care pot crește colesterolul
Trei medicamente frecvent utilizate pot crește colesterolul.
Edemul periferic, simptom cardiac ignorat de peste 50% dintre pacienți
Simptomul banal al bolii cardiace. Nu este durerea în piept, dar e un mare semnal de alarmă
Semnalul ascuns al colesterolului periculos. Ce indicii oferă ochii
Boala care a crescut cu 450% și afectează tot mai multe persoane
Alimentele care afectează creierul și cresc tensiunea arterială
EXCLUSIV Cum afectează hormonii sănătatea inimii. Boala cardiacă carcinoidă: complicația silențioasă care atacă valvele inimii
EXCLUSIV Inovație în Cardiologie. Dr. Dumitrescu: Practică, soluții aplicabile și complicații. Dr. Costache: Tehnologii robotice
Trucul banal care scade rapid hipertensiunea arterială
Menopauza crește riscul de boli cardiovasculare
Adevărul din spatele suplimentelor care promit să-ți curețe vasele de sânge
Tensiunea arterială la copii: de ce trebuie verificată încă din școala primară
Noile valori la care se consideră că ai hipertensiune
Boala arterială periferică, semnal de alarmă pentru inimă și creier
Alimentele care îți afectează inima. Duc la insuficiență cardiacă
Alimentele care îți afectează inima. Duc la insuficiență cardiacă. Le consumi zilnic și cresc riscul de boli cardiace cu 46%.
Colesterolul ridicat și riscurile bolii arteriale periferice. Semnele care nu trebuie ignorate
Mirosul fatal al colesterolului ridicat. Simptom banal poate semnala o boală periculoasă
Cum să previi și să tratezi hipertensiunea, potrivit ghidurilor actualizate
99% dintre atacurile de cord și accidentele vasculare au legătură cu doar patru factori de risc
Statinele, efect semnificativ pentru reducerea plăcii arteriale. Cu ce se combină pentru a-și dubla efectul
Semnul banal care îți arată că ai o boală cardiacă mortală
Regula 80/20, soluția propusă de nutriționiști pentru reducerea colesterolului
Regula 80/20 este soluția propusă de nutriționiști pentru reducerea colesterolului. Ce presupune, de fapt, această regulă.
Inteligența Artificială poate prezice stopul cardiac cu până la două săptămâni înainte de declanșare
Acest semn îți arată că ești la două săptămâni distanță de un infarct. La ce să fii atent.
