Cine s-ar fi gândit că spitalizarea poate fi un factor major de risc pentru declinul cognitiv pe termen lung la adulții în vârstă? Ei bine, cercetătorii au descoperit că spitalizările...
Oamenii de știință de la Rush University Medical Center au găsit o asociere între spitalizările de urgență și rata crescută a declinului cognitiv la bătrâni. Rezultatele studiului au fost publicate luna aceasta în revista Academiei Americane de Neurologie.
Studiul compară datele de spitalizare și evaluările cognitive la 777 de adulți mai în vârstă (în medie, 81 de ani, dintre care 75% femei) înscriși în proiectul Rush Memory and Aging (MAP) din Chicago. Studiul a inclus evaluări cognitive anuale și evaluări clinice. Informațiile privind spitalizările au fost obținute din înregistrările din anul 1999 până în 2010 pentru acești participanți.
Toate admiterile la spital au fost desemnate ca fiind elective sau urgente. Din cei 777 de participanți, 460 au fost spitalizați cel puțin o dată în aproape cinci ani de observație. Dintre cei care au fost spitalizați, 222 (29%) au avut cel puțin o internare în spital electivă și 418 (54%) au avut cel puțin o internare non-electivă.
Spitalizările non-elective au fost asociate cu o accelerație a declinului cognitiv de aproximativ 50%. De asemenea, cercetătorii au observat că rata de declin cognitiv a fost mai mult decât dublă față de persoanele care nu au fost spitalizate.
,,Am constatat că cei care au spitalizări non-elective (de urgență) și care nu au fost diagnosticați anterior cu demență sau cu boala Alzheimer au avut o scădere rapidă a funcției cognitive (abilități de gândire), comparativ cu persoanele care nu au fost niciodată spitalizate", a declarat dr. Bryan James, epidemiolog la Centrul de Alzheimer Rush și un profesor la Departamentul de Medicină Internă al Universității Rush.
Aceste constatări au implicații importante pentru luarea deciziilor medicale și grija față de adulții în vârstă. Nu se știe de ce spitalizările urgente prezintă un risc mai mare de declin cognitiv pe termen lung decât spitalizările elective, dar ar putea fi datorate diferențelor de niveluri de boală (deși autorii au controlat pentru starea de sănătate), stres sau proceduri spitalicești implicate.
Autorii intenționează să exploreze aceste motive în cercetarea viitoare. Potrivit Medicalxpress.com, spitalizarea este un factor de risc puțin recunoscut pentru declinul cognitiv și demență pentru un număr mare de adulți în vârstă, care merită o atenție sporită.
Detectarea demenței în primele etape a devenit o prioritate la nivel mondial, iar tratamentele pentru medicamente, strategiile de prevenire și alte intervenții vor fi probabil mai eficiente foarte devreme în procesul bolii, înainte ca distrugerile cerebrale să aibă loc.
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
