Macrofagele interstițiale NAM, regulatorii-cheie ai inflamației pulmonare în infecția cu SARS-CoV-2. Celulele pulmonare, cheia supraviețuirii în COVID-19
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
Cercetătorii au găsit prima legătură directă dintre deficiența de vitamina B12 și un risc crescut de infectare cu doi patogeni potențial mortali pentru om, Pseudomonas aeruginosa și Enterococcus faecalis....
Cercetătorii biologi ai Universității Rice au găsit prima legătură directă dintre o dietă cu prea puțină vitamină B12 și un risc crescut de infectare cu doi agenți patogeni potențial fatali, într-un experiment pe nematode (sau viermii cilindrici), care sunt printre cele mai simple animale din lume.
În ciuda simplității lor, nematodele cu lungimea de 1 milimetru numite Caenorhabditis elegans (C. elegans) împărtășesc o trăsătură importantă cu organismul uman: nu pot produce vitamina B12 așa că trebuie să obțină necesarul din dieta lor.
Într-un studiu publicat ieri (13 martie) în jurnalul PLOS Genetics, cercetătorii din laboratorul de biologie de la Universitatea Rice și cercetătorul din oncologie Natasha Kirienko descriu modul în care o dietă cu deficit de B12 afectează sănătatea C. elegans la nivel celular, reducând capacitatea viermilor de a metaboliza aminoacizii cu catenă ramificată (BCAA). Capacitatea redusă de a descompune BCAA a condus la acumularea de toxine a unor subproduse parțial metabolizate, care au afectat sănătatea mitocondrială, au constatat cercetătorii.
„Am folosit C. elegans pentru a studia efectul dietei asupra unei gazde și am descoperit că un fel de mâncare a fost capabil să crească dramatic rezistența la mai mulți factori de stres - cum ar fi căldură și radicalii liberi - precum și la agenții patogeni", a spus Kirienko, profesor asistent de bioștiințe și cercetător al CPRIT în Oncologie, la Rice.
Principalul om de știință și co-autor al studiului, Kirienko, a declarat că descoperirea despre deficiența de B12 a fost o surpriză pentru echipa ei, care a observat mai întâi efectul în experimente menite să investigheze mecanismele patogenezei Pseudomonas aeruginosa (P. Aeruginosa), un bacil piocianic rezistent la antibiotice și cu potențial mortal, care infectează anual aproximativ 51.000 de pacienți în spitalele americane, conform datelor Centrului pentru Controlul Bolilor (CDC). Cercetătoarea a explică că Pseudomonas aeruginosa infectează deopotrivă și oamenii dar și viermii cilindrici
Laboratorul ei, la fel ca alte mii din întreaga lume, folosește C. elegans ca organism model pentru a studia efectele bolilor, medicamentelor, toxinelor și a altor procese care afectează oamenii și animalele. Virmii folosiți în laboratoare sunt hrăniți cu două tulpini diferite de Escherichia coli (E. coli), o bacterie comună intestinală umană care este ea însăși un organism model: OP50 și HT115. Diferența dintre ele este aceea că HT115 este de opt ori mai eficientă ca cealaltă tulpină în a obține vitamina B12 din mediu, iat viermii hrăniți cu aceasta au avut o rezistență mult mai mare la infecții cu Pseudomonas aeruginosa, dar și cu Enterococcus faecalis, doi microbi care potprovoca decesul, la oameni.
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
Varianta COVID NB.1.8.1 face ravagii în Franța și Asia. Experții se tem de un nou val devastator.
Această infecție comună provoacă trei tipuri de cancer, dar și boli de inimă.
O nouă pandemie, mai devastatoare decât cea de COVID, ne amenință. Medicii sunt îngrijorați.
Epidemia de rujeolă face ravagii. Trebuie să ne revaccinăm? Ce spun experții despre pericolul real și cine este expus?
Cea mai contagioasă boală din lume se extinde cu repeziciune. Autoritățile sanitare, în alertă