Demența afectează un număr impresionant la nivel mondial, iar 60-70% dintre persoanele cu demență au boala Alzheimer.
Demența afectează cel puțin 55 de milioane de persoane din întreaga lume, iar numărul acestora crește cu aproximativ 10 milioane în fiecare an.
Această creștere, în parte, vine și ca urmare a unei speranțe de viață mai mari, însă demența nu este o parte inevitabilă a îmbătrânirii, chiar dacă este asociată de cele mai multe ori cu aceasta, afectând chiar și tinerii. Potrivit Medical News Today (MNT), multe cercetări au asociat demența cu privarea somnului.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), ”demența este a șaptea cauză de deces dintre toate bolile și una dintre principalele cauze de dizabilitate și dependență în rândul persoanelor în vârstă, la nivel mondial”, citează MNT.
De altfel, cifrele sunt îngrijorătoare, căci între 60 și 70% dintre persoanele cu demență au boala Alzheimer.
Demența este în primul rând o boală a bătrâneții, deși demența cu debut tânăr - în care simptomele încep înainte de vârsta de 65 de ani - reprezintă aproximativ 9% din cazuri.
Demența și factorii de risc. Neurolog: Excesele la tinereţe se plătesc târziu foarte scump
Cu toate acestea, demența nu este o consecință inevitabilă a îmbătrânirii.
Există o componentă genetică a demenței - dacă aveți o rudă apropiată care suferă de demență, acest lucru vă poate crește riscul. Cu toate acestea, mai multe studii au arătat că chiar și cei care au un risc ereditar îl pot reduce prin adoptarea unei diete sănătoase, prin exerciții fizice regulate și prin evitarea fumatului și a consumului excesiv de alcool.
O parte a unui stil de viață sănătos este să dormiți suficient de mult și în mod corespunzător. Și mulți cercetători văd acum legături între somn și demență, după cum a declarat dr. David Merrill, psihiatru geriatric și director al Pacific Brain Health Center la Pacific Neuroscience Institute din cadrul Providence Saint John's Health Center din Santa Monica, California, pentru MNT.
”Somnul este un factor care poate fi fie protector, fie riscant pentru sănătatea cognitivă. Efectele somnului asupra sănătății cognitive depind de atributele somnului unui individ, inclusiv de calitatea, cantitatea, frecvența și chiar regularitatea somnului”, susține medicul Merrill.
Somnul insuficient, consecințe pe termen lung asupra siluetei
Este recomandat, nu doar pentru sănătatea creierului, ci pentru întregul organism, un somn cuprins între 7 și 9 ore de somn de calitate pe noapte.
Potrivit dr. Anton Porteinsson,prof. la Centrul de Cercetare al bolii Alzheimer din cadrul Universității Rochester, ”durata insuficientă a somnului poate crește riscul de demență. Acest model se menține chiar și atunci când se analizează modelele de somn cu ani sau decenii înainte ca boala Alzheimer să devină evidentă din punct de vedere clinic.”
The National Sleep Foundation a enumerat cele patru caracteristici cheie ale unui somn de calitate pentru beneficii optime pentru sănătate:
- adormirea în termen de 30 de minute de la culcare
- trezirea nu mai mult de o dată în timpul nopții
- nu mai mult de 20 de minute treaz în timpul nopții
- petrecerea a cel puțin 85% din timpul petrecut în pat dormind.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
