Psihiatria între știință, intuiție și medicina personalizată. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: A rămas la flerul medicului psihiatru
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
O consultație anuală la medic implică în mod tipic o verificare a greutății și întrebări legate de obiceiurile nesănătoase, cum ar fi fumatul, dar un nou studiu efectuat de Universitatea California...
Anxietatea și depresia pot fi principalii predictori ai afecțiunilor cardiace, de la boli de inimă și tensiune arterială crescută (hipertensiune), la artrită, dureri de cap, dureri de spate și stomac deranjat, având efecte similare factorilor de risc de lungă durată, cum ar fi fumatul și obezitatea, potrivit noii cercetări.
În cadrul studiului, autorii principali, dr.Andrea Niles și dr. Aoife O'Donovan, de la Departamentul de Psihiatrie al Universității California din San Francisco (UCSF) și de a Centrul Medical al veteranilor din San Francisco (VA Medical Center San Francisco), au analizat datele de sănătate ale mai mult de 15.000 de adulți în vârstă, de-a lungul a patru ani.
Ei au descoperit că 16% (2.225) au suferit de niveluri ridicate de anxietate și depresie, 31% (4.737) au fost obezi și 14% (2.125) au fost fumători curenți, potrivit studiului publicat în revista Health Psychology, pe 17 decembrie 2018 .
Participanții cu niveluri ridicate de anxietate și depresie s-a dovedit că se confruntă cu 65% risc mai mare de a avea o boală de inimă, 64% de accident vascular cerebral (AVC), 50% de tensiune arterială ridicată (hipertensiune) și 87% pentru artrită, comparativ cu cei fără anxietate și depresie.
„Aceste riscuri crescute sunt similare cu cele ale participanților care sunt fumători sau sunt obezi", a spus O'Donovan, care, împreună cu Niles, este, de asemenea, afiliat la Institutul de Neuroștiințe UCSF Weill. „Cu toate acestea, pentru artrită, anxietatea ridicată și depresia par a conferi riscuri mai mari decât fumatul și obezitatea".
Spre deosebire de alte condiții investigate, autorii au descoperit că nivelurile ridicate de depresie și anxietate nu au fost asociate cu incidența cancerului. Acest lucru confirmă rezultatele studiilor anterioare, dar contrazice o idee dominantă împărtășită de mulți pacienți.
„Constatările noastre sunt în conformitate cu o mulțime de alte studii care arată că stresul psihologic nu este un predictor puternic pentru multe tipuri de cancer", a spus O'Donovan. „Pe lângă evidențierea faptului că sănătatea mintală este importantă pentru o întreagă serie de afecțiuni medicale, este important să promovăm și aceste descoperiri care arată contrariul unor idei. Trebuie să oprim atribuirea diagnosticului de cancer unui istoric de stres, depresiei și anxietății".
Niles și O'Donovan au descoperit că simptome precum dureri de cap, stomac deranjat, dureri de spate și dificultăți de respirație au crescut exponențial în asociere cu stresul și depresia ridicată. Riscul pentru dureri de cap, de exemplu, a fost cu 161% mai mare în acest grup, comparativ cu creșterea numărului de participanți care au fost obezi și fumători.
„Simptomele de anxietate și depresie sunt puternic legate de sănătatea fizică slabă, dar aceste condiții continuă să primească o atenție limitată în setările de îngrijire primară, în comparație cu fumatul și obezitatea", a spus Niles. „Din cunoștințele noastre, acesta este primul studiu care a comparat direct anxietatea și depresia cu obezitatea și fumatul ca factori de risc potențiali pentru debutul bolii în studiile pe termen lung", a explicat el, într-un material dat publicității de Universitatea California – San Francisco.
Rezultatele studiului subliniază „costurile pe termen lung ale depresiei și anxietății netratate", a spus O'Donovan. „Acestea servesc ca un memento că tratarea condițiilor de sănătate mintală poate economisi bani pentru sistemele de sănătate".
Cei doi autori au evaluat datele de sănătate dintr-un studiu guvernamental de 15.418 pensionari, a cărui vârstă medie a fost de 68 de ani. Simptomele depresiei și anxietății au fost evaluate utilizând date din interviurile participanților.
Participanții au fost interogați despre statutul lor actual de fumători, în timp ce greutatea a fost raportată sau măsurată în timpul vizitelor la medic. Diagnosticul medical și simptomele somatice au fost raportate de participanți.
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.
Ce este și cum se manifestă furia narcisistă. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu ne-a vorbit despre primele semne.
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
Află cum să recunoști semnele și simptomele dislexiei și cum poate fi diagnosticată această tulburare de învățare.
Descoperă știința din spatele efectului pe care florile îl au asupra stării de spirit.
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Controlul emoțiilor intense este esențial pentru menținerea bunăstării mintale și emoționale.
Descoperă principalele simptome ale unui nivel scăzut de dopamină și ce rol are în organism.
Gestionarea anxietății implică înțelegerea simptomelor și aplicarea unor strategii care promovează bunăstarea mentală.