Deteriorarea cerebrală timpurie în boala Alzheimer, primele faze asimptomatice. După câți ani apar, de fapt, simptomele
Boala Alzheimer începe să afecteze creierul cu mult înainte ca simptomele să devină vizibile. În prima fază, boala atacă anumite celule esențiale într-un mod lent și discret, fără a afecta memoria sau alte...
Boala Alzheimer lovește cu mult înainte ca semnele să fie evidente, atacând încet anumite tipuri de celule într-o tăcere înfricoșătoare, până când simptomele apar brusc, iar daunele devin ireversibile. Pentru prima dată, cercetătorii pot observa exact cum și când începe această eroziune insidioasă a creierului, în timp ce neuronii esențiali pentru memorie și cogniție sunt distruși fără niciun avertisment pentru cei afectați.
Noi descoperiri finanțate de Institutul Național de Sănătate din SUA (NIH) și publicate în Nature Neuroscience sugerează că boala Alzheimer începe să afecteze creierul cu mult înainte ca simptomele să apară.
Folosind tehnologia avansată de cartografiere cerebrală, cercetătorii propun o progresie în două etape, în care o fază inițială, subtilă, vizează anumite tipuri de celule, urmată de o fază mai distructivă, odată cu apariția simptomelor. Această descoperire ar putea duce la strategii mai bune de diagnostic și tratament pentru Alzheimer.
Vezi și: Urcatul scărilor reduce hipertensiunea arterială. 5 minute pe zi au efect major

Alzheimer - FOTO: Freepik@Ratatosk_ai
Deteriorarea cerbrală, două etape majore
Istoric, s-a crezut că Alzheimer evoluează printr-o serie de etape, caracterizate prin moarte celulară crescută, inflamație și acumularea de proteine anormale.
Însă cercetările recente, publicate în Nature Neuroscience, definesc acest model ca o progresie în două etape. Prima etapă implică modificări subtile și treptate într-un număr limitat de neuroni, în timp ce a doua etapă este marcată de deteriorarea extinsă a creierului, care coincide cu apariția simptomelor.
Dr. Richard J. Hodes, director al Institutului Național de Îmbătrânire din cadrul NIH, a menționat că studiul schimbă fundamental înțelegerea pe care oamenii de știință o au despre evoluția bolii Alzheimer.
"Pentru prima dată, putem vedea ce se întâmplă în creierul unei persoane în primele stadii ale bolii", a spus dr. Richard J. Hodes, potrivit SciTechDaily.
Modificări celulare în creier
Studiul a implicat analiza creierelor a 84 de persoane, concentrându-se pe girusul temporal mijlociu, o zonă cunoscută pentru influența asupra limbajului, memoriei și vederii. Această regiune, vulnerabilă la schimbările Alzheimer, a fost studiată folosind instrumente avansate de analiză genetică. Un rezultat important a fost descoperirea că neuronii inhibitori, în special neuronii somatostatinei (SST), ar putea fi printre primii afectați în Alzheimer.
În mod tradițional, cercetările despre Alzheimer s-au concentrat pe neuronii excitatori, care trimit semnale de activare către alte celule. Însă cercetătorii au emis ipoteza că deteriorarea neuronilor inhibitori SST ar putea perturba circuitele neuronale, contribuind la progresia bolii. Această revelație oferă o nouă perspectivă asupra dezvoltării Alzheimer la nivel celular și ar putea ghida cercetările viitoare.
Vezi și: Hipertensiunea, legată de temperatura din locuință. Cu cât e mai rece, cu atât crește tensiunea
Factori genetici și reziliența cerebrală
Un alt studiu finanțat de NIH, condus de cercetători de la MIT, a explorat factorii genetici care ar putea influența vulnerabilitatea neuronilor. Cercetătorii au identificat o genă, REELIN, asociată cu vulnerabilitatea neuronilor în Alzheimer și au descoperit că astrocitele – celule în formă de stea care susțin creierul – ar putea avea un rol protector, făcând anumiți neuroni mai rezistenți la boală.
Studiul a utilizat date din proiectul Seattle Alzheimer’s Disease Brain Cell Atlas (SEA-AD), care include hărți detaliate ale deteriorării cerebrale în progresia Alzheimer. Folosind instrumentele inițiativei BRAIN ale NIH, cercetătorii au examinat peste 3,4 milioane de celule de la donatori decedați în diverse stadii ale bolii Alzheimer.
Posibile tratamente
John Ngai, director al inițiativei BRAIN a NIH, a subliniat că aceste progrese tehnologice oferă perspective fără precedent asupra progresiei Alzheimer.
"Noile cunoștințe furnizate de acest studiu pot ajuta oamenii de știință și dezvoltatorii de medicamente din întreaga lume să dezvolte diagnostice și tratamente țintite pentru stadiile specifice ale Alzheimer și ale altor demențe", a explicat John Ngai.
Cu aceste descoperiri, cercetătorii pot crea acum o cronologie mai completă a dezvoltării Alzheimer, permițând intervenții care să protejeze neuronii vulnerabili cu mult înainte ca boala să ajungă într-un stadiu avansat.
-
Ce este, de fapt, untul clarificat21.02.2026, 19:30
-
-
-
De ce crește incidența cancerului pancreatic în ultimii ani21.02.2026, 16:30
-
Trucul natural pentru o toaletă curată. Rezultatele te vor surprinde21.02.2026, 15:00
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
Metoda care dezvăluie ce se întâmplă în creierul pacienților cu Parkinson
Asta oprește boala Alzheimer! Uite cum se autocurăță creierul
3 tipuri de AVC: ischemic, hemoragic, mini-AVC. Care e cel mai periculos
Boala care îți atacă creierul. Crește riscul de demență și AVC
Terapie prin tango pentru Parkinson. Pași simpli care aduc echilibru și bucurie
Obiceiurile de condus pot trăda primele semne ale declinului cognitiv
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Apneea de somn devastează creierul
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Secretul neașteptat care îți protejează creierul după 50 de ani. Nu are legătură cu pastilele
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
