Greșeala care nu ne ajută să slăbim! Alimentele și cuvintele care păcălesc creierul. De ce alimentele bogate în zahăr, sare și grăsimi devin un refugiu emoțional. Ce este strategia de...
Vezi și: Primul semn că ai ajuns la epuizare. Psihoterapeut: Asta înseamnă că viaţa ta e foarte haotică
Psihoterapeutul Andreea Chirilă explorează fenomenul mâncatului emoțional și modul în care acesta se transformă într-o strategie de coping pentru gestionarea stresului și emoțiilor negative. Această asociere începe adesea în copilărie, când copilul este hrănit pentru a fi alinat emoțional, creând astfel o conexiune între mâncare și confort emoțional.
Foto: Freepik @inna-zueva5
În timp, această asociere poate evolua într-o dependență față de alimente bogate caloric, precum cele cu mult zahăr, grăsimi sau sare, stimulând intens centrul de recompensă al creierului. Spre deosebire de alte adicții, mâncatul emoțional este acceptat social, fapt ce îngreunează recunoașterea și gestionarea problemei.
Vezi și: 5 semne aparent banale care îți spun că ai probleme cu ficatul. Numărul 3 sigur îl ignori!
Pentru a preveni sau a reduce mâncatul compulsiv, Andreea Chirilă recomandă identificarea declanșatorilor emoționali și dezvoltarea unor tehnici sănătoase de autoreglare.
Specialista sugerează evitarea interdicțiilor absolute, care pot crește dorința pentru alimentele nesănătoase, și recomandă adoptarea unei abordări flexibile, bazată pe conștientizare și plăcerea savurării alimentelor într-un mod echilibrat.
"Una dintre diferenţele privind efectul adictiv al alimentelor abundente caloric şi cel al altor substanţe care declanşează acelaşi răspuns neuronal este aceea că acţiunea de a mânca pe fond emoţional sau în mod excesiv este, practic, o dependenţă convenientă şi acceptată social, în orice situaţie.
Pe de altă parte, efectul aşteptat al fiecăreia dintre aceste două tipuri de manifestări comportamentale este similar din dorinţa de anesteziere emoţională.
De aceea, subliniez importanţa includerii educaţiei pentru emoţie, ca şi componentă de bază a cunoaşterii de sine, în relaţie cu educaţia pentru nutriţie.
Pentru unii mâncatul poate fi compulsiv, pentru alţii poate fi pur şi simplu dorinţa de a rezolva o lipsă de energie. În momentul în care consumăm 'ceva bun', de obicei alimente care abundă în zahăr, sare, făină albă, făinoase, grăsimi, prăjeli, este suprastimulat centrul de recompensare din creier care declanşează serotonină, dopamină şi plăcere, lucru care se întâmplă şi în cazul celorlalte stimulente, dar nu şi în cazul alimentelor integrale.
De aceea, schimbarea comportamentului alimentar pe termen lung şi foarte lung este dificilă. Important este să încercăm să mâncăm sănătos, deşi mulţi dintre noi cedăm destul de uşor ispitelor pentru că obişnuinţa e mai dulce, ca să zic aşa. În creier gustul este procesat mai rapid decât ideea de sănătate", a precizat psihoterapeutul Andreea Chirilă, pentru Agerpres.
"Asta e interesant, nu trebuie să îmi interzic pentru că dacă am interzis un lucru exact acolo ne va duce. Creierul nu percepe sintagma: nu, niciodată, întotdeauna.
Elementele absolutiste nu sunt bune pentru creier. Trebuie focus pe: acum. Poate am să mănânc mai târziu o ciocolată întreagă, poate nu acum", a conchis psihoterapeutul Andreea Chirilă.
Cum să scapi de stres în 2025. 5 metode simple pentru a reduce cortizolul și a-ți recăpăta echilibrul.
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
