Impactul transplanturilor de măduvă osoasă asupra declinului neuronal și bolii Alzheimer. Poate reduce riscul de degenerare neuronală conform noilor studii
Un studiu recent prezintă că transplanturile de măduvă osoasă tânără au potențialul de a reduce semnele Alzheimerului și de a îmbunătăți funcția...
Măduva osoasă conține celule stem care produc diferite tipuri de celule sanguine, a căror diversitate scade pe măsură ce îmbătrânim. Cercetătorii din China au descoperit că transplantul de măduvă osoasă de la șoareci mai tineri la șoareci mai bătrâni cu boala Alzheimer a inversat unele semne ale îmbătrânirii și ale acumulării de beta-amiloid, îmbunătățind în același timp cogniția. Șoarecii care au primit transplanturi de măduvă osoasă de la șoareci mai tineri aveau niveluri mai scăzute de degenerare neuronală, deficite comportamentale și niveluri mai scăzute de amiloid-beta, peptida care provoacă boala Alzheimer.
Cercetătorii de la Third Military Medical University au emis ipoteza că celulele stem hematopoietice mai tinere ar putea contracara unele semne de îmbătrânire atunci când sunt transplantate la șoareci mai în vârstă.
De ce ar putea ajuta transplanturile de măduvă osoasă în tratarea bolii Alzheimer?
Cercetătorii au explorat impactul transplanturilor de măduvă osoasă asupra creierului și a markerilor bolii Alzheimer, deoarece studiile anterioare au arătat că, pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, diversitatea celulelor stem hematopoietice scade din cauza hematopoiezei clonale.
Această scădere a diversității celulelor stem afectează diversitatea celulelor imunitare pe care le poate produce organismul, ceea ce ar putea face ca persoanele în vârstă să fie mai puțin susceptibile de a rezista la infecții, potrivit MedicalNewsToday.
Studiul a examinat efectul transplanturilor de măduvă osoasă asupra creierului și a markerilor bolii Alzheimer, întrucât boala Alzheimer este o boală a îmbătrânirii.
Pe măsură ce îmbătrânim, există un declin natural al funcției creierului din cauza deteriorării celulare, a stresului oxidativ și a eficienței reduse în eliminarea deșeurilor metabolice. Acest declin poate duce la acumularea plăcilor de beta amiloid și a legăturilor tau, caracteristici caracteristice ale bolii Alzheimer. În plus, capacitatea creierului de a se repara singur scade odată cu vârsta, făcându-l mai susceptibil la procesele neurodegenerative.

Foto: Freepik @DC Studio
Transplanturi de măduvă osoasă și îmbătrânirea creierului
Cercetătorii au studiat relația dintre vârsta celulelor stem hematopoietice și îmbătrânirea creierului la șoareci, mai exact la șoareci de 9 și 2 luni. Aceștia au comparat expresia genelor la șoarecii mai bătrâni și la cei mai tineri și au identificat genele legate de vârstă care au fost reglementate fie în sus, fie în jos.
Căile de îmbătrânire reglate în sus au fost asociate cu funcția mitocondrială, în timp ce căile reglate în jos au fost asociate cu reglarea epigenetică și cu procesele imunitare.
Studiul a constatat că expresia acestor gene a fost restabilită după transplantul de măduvă osoasă, celulele T și monocitele fiind cele mai afectate. Primele 45 de gene de risc pentru boala Alzheimer au fost exprimate diferențiat în monocitele șoarecilor mai în vârstă, iar transplantul de măduvă osoasă tânără a inversat aceste modificări de expresie.
Transplantul de măduvă osoasă a restabilit capacitatea monocitelor de a elimina acumularea de amiloid-beta, reducând nivelurile cerebrale și plasmatice de amiloid-beta la șoarecii în vârstă de 9 luni care au primit un transplant de măduvă osoasă cu măduvă osoasă de la șoareci mai tineri.
Acești șoareci au prezentat, de asemenea, un nivel mai scăzut de neuroinflamare și pierdere neuronală, precum și un comportament cognitiv îmbunătățit la șoarecii mai în vârstă în urma transplantului.
S-a constatat că un transplant de măduvă osoasă îmbunătățește funcția sistemului imunitar atât la nivel sistemic, cât și la nivelul creierului, putând contribui la eliminarea plăcilor din creier asociate cu boala Alzheimer.
Cu toate acestea, transpunerea procedurii la oameni este plină de probleme etice, deoarece efectuarea de transplanturi de măduvă osoasă pe oameni sănătoși pentru a investiga bolile legate de îmbătrânire este prea riscantă.
Utilizarea donatorilor tineri, alogeni, pentru intervenții asupra îmbătrânirii, cum ar fi parabioza heterocronică sau transplanturile de măduvă osoasă, ar fi plină de probleme etice privind echitatea și exploatarea, evocând imagini de viitor distopice cu vampiri miliardari care obțin sânge tânăr sau măduvă osoasă pentru a se menține tineri.
O modalitate de a evita acest lucru este utilizarea transplanturilor autologe heterocronice, care implică prelevarea de sânge sau de măduvă osoasă de la o vârstă mai fragedă și apoi transplantarea acesteia înapoi în propria persoană.
În cazul în care cercetarea poate identifica aspecte specifice ale acestor transplanturi care afectează procesul de îmbătrânire, beneficiile ar putea fi obținute fără niciun transplant, reducând astfel riscul de exploatare, dar punând totuși probleme etice în ceea ce privește accesul la tratament. În ciuda riscurilor, transplanturile de măduvă osoasă rămân un tratament bine definit și, în cele din urmă, sigur pentru persoanele care au nevoie de ele pentru a trata boli.
-
Ceaiuri bune pentru copii: ce este sigur și ce nu25.11.2025, 21:23
-
În cât timp se vindecă o vânătaie și cum o tratezi corect25.11.2025, 19:26
-
-
Bronșita: simptome la adulți și copii, cauze și când e contagioasă25.11.2025, 16:53
-
Semne timpurii neobișnuite ale demenței. Experții, avertisment
Virusul aparent inofensiv care ar putea declanșa boala Parkinson
"Curățarea creierului” în timpul somnului poate reduce riscul de demență. Cum faci asta
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Pierderile de memorie: stres sau boală neurologică?
EXCLUSIV Cefaleea, o problemă globală de sănătate. Peste un miliard de oameni suferă de migrenă
Somnolența diurnă la vârstnici, semnal ascuns al declinului cognitiv
Boala care paralizează mușchii poate fi depistată cu 10 ani înainte: testul care dă speranță
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Claritate pentru minte: Când să investigăm semnalele neurologice
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Viața mereu pe fugă crește riscul de demență, avertizează experții
Testul de trei minute care poate detecta Alzheimer cu ani înainte de diagnostic
Cum ne spune creierul că ne este foame sau suntem sătui
Kim Kardashian dezvăluie că a fost diagnosticată cu un anevrism cerebral din cauza stresului
Siropul comun care îți protejează creierul de Parkinson
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Creierul decide dacă mâncarea e sănătoasă sau gustoasă
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
