Dr. Mihaela Bilic, medic primar nutriție, transmite un semnal de alarmă privind prețul pe care îl plătim pentru abundența alimentară fără precedent a secolului XXI.
Într-un mesaj pe pagina sa de facebook, dr. Mihaela Bilic arată care sunt consecințele culturilor intensive și ale îndopării animalelor „cu super-hrană, adică tot o creștere intensivă, nefirească”.
Care e soluția? „Întoarcerea la metodele clasice de agricultură, la respectarea ritmului Naturii. Care e probabilitatea/posibilitatea ca asta să se întâmpe la nivel mondial? Zero!”, punctează medicul.
„Nu de produsele Bio/Eco ar trebui să fim preocupați, deși pe termen lung este importantă cu siguranță și sănătatea Planetei, faptul că generațiile viitoare au și ele dreptul să mai poată cultiva acest pământ. Interesul nostru ca și consumatori (și dezinteresul industriei alimentare ca și producători eficienți/rentabili) ar trebui să fie producția NEintensivă, adică NEstimulată genetic.
O găină nu știe să facă decât un ou pe zi, iar un spic de grâu nu poate avea decât 2-3% conținut de proteine. Dacă obținem 3 ouă/zi de la o găină (chiar și hrănită BIO, dar intensiv) și 7-8% proteine în cereale, asta înseamnă inginerie genetică, un fel de SUPER-food”, explică dr. Bilic.
Ea recunoaște: „Avem nevoie de productivitate mai mare, de alimente mai multe și mai ieftine, asta cere piața - adică noi, consumatorii. Și acolo unde Natura nu poate mai mult, poate știința. E un rău necesar, dar un rău fără de care populația Planetei nu ar mai putea fi hrănită”.
Suntem dispuși să plătim mai mult?
„Dacă am renunța la ipocrizie și am fi măcar pentru o secundă realiști, am recunoaște că nimeni nu ar fi dispus să plătească de 7-10 ori mai mult pentru produse alimentare obținute neintensiv. Sau, cu atât mai puțin, nimeni nu ar accepta să nu existe ouă de Crăciun (găinile nu fac ouă iarna)!”, consideră medicul.
„O agricultură responsabilă și animale crescute cu respect față de Natură, este noul curent, destul de timid, la nivel mondial. Aceste produse de nișă sunt, într-o eră a supra-producției alimentare, adevărate întoarceri în trecut, la banalul și "rudimentarul" de care aveau parte bunicii noștri. Produse de țară, de fermă, obținute de la animale lăsate să se hrănească instinctiv, cum și când știu ele - atunci abia avem produse de calitate, iar în lapte și ou vom avea omega 3, dovada că animalul a mâncat iarbă. Cât despre cereale, întoarcerea la metodele clasice și la rotația culturilor, probabil ne-ar vindeca pe toți de intoleranța la gluten.
Până însă vom fi pregătiți cu adevărat să consumăm mai puțin și mai scump, eu zic că nu trebuie să acuzăm și nici să tragem în țeapă industria alimentară. Nu e simplu în ziua de azi, și cu atât mai puțin în România, să faci agricultură și să crești animale ca altădată. Nu pentru că nu se poate, ci pentru că e nerentabil, iar puținele produse obținute nu își găsesc ușor cumpărătorii, nu avem educația, informațiile și bunăvoința și mijloacele de a investi în acestă nișă”, este de părere dr. Mihaela Bilic.
Ea se declară totuși optimistă și promite susținerea necondiționată a unor astfel de produse provenite din agricultura neintensivă.
Crezi că mănânci corect? Adevărul cutremurător despre dieta sănătoasă care îți poate distruge inima
De ce are nevoie corpul nostru de zahăr: mai mult decât un gust dulce. Cum să consumi zahăr în mod sănătos.
Acestea sunt cele mai indicate fructe de vară pentru diabetici.
