Neuroradiologia intervențională combină competențele în imagistică și în proceduri minim invazive ghidate imagistic pentru a evalua, diagnostica și trata anevrismele cerebrale sau alte malformații de acest...
Neuroradiologia intervențională tratează anevrismele intracraniene, prin tehnologie minim invazivă. Dr. Cristian Mihalea, medic primar radiologie imagistică medicală a explicat la Digi 24 în ce constă această tehnică.
”Este o tehnică care a luat un foarte mare avânt. Se exclude din circulația cerebrală pe un abord minim invaziv care intră în artera femurală și ajungem în interiorul anevrismului cerebral intracerebral și încercăm să îl umplem sau să îl excludem din circulația cerebrală, fie prin plasarea de spirale de platină, fie prin plasarea de stenduri în fața coletului anevrismal care încetinesc fluxul sangvin din interior și induc trombozarea anevrismului”, a explicat medicul.
Anevrismul cerebral este dilatația anormală, de obicei saculară pe traiectul uneia din arterele cerebrale. Cu cât pacientul este mai tânăr, cu atât șansele de a suferi o ruptură de anevrism și implicit o hemoragie cerebrală, sunt mai mari. Ruptura de anevrism cerebral este în proporție de 50% fatală pentru pacient, iar supraviețuirea după un astfel de episod are sechele neurologice în proporție de 30-40%.
Din acest motiv, embolizarea anevrismului cerebral, adică excluderea lui din circulația sanguină prin implantarea în sacul anevrismal de materiale specifice neuroendovasculare sau plasarea unui stent de tip ”Flow Diverter” în fața coletului anevrismal, a devenit metoda de elecție pentru tratarea acestei patologii.
”Aceste tehnici se fac sub anestezie generală și sub un angiograf modern care are capacitatea de a face imagistică 3D. Avem nevoie să fim foarte preciși în măsurătorile pe care le facem. Vorbim de vase de sânge de 3-4-5 milimetri.
Vorbim de tratamentul minim invaziv pentru un anevrism care are de la 4,5 mm în sus. Toate anevrismele se pot rupe, chiar și cele de 2-3 mm. Când vorbim de un anevrism de peste 4,5 mm diametru, rata de ruptură crește la 2-3% anual, ceea ce înseamnă că până la sfârșitul vieții, dacă depistăm la 40 ani un anevrism avem o șansă de 2%, o șansă teoretică de 80% de a sângera.
Pentru a preveni moartea subită, tratăm preventiv. Descoperim pe o imagistică RMN sau CT aceste anevrisme și le tratăm preventiv, din dorința de a exclude aceste leziuni care pot sângera. Știința nu se spune când. Pot sângera mâine sau peste 3 săptămâni.
Neuroradiologia intervențională este o superspecialitate în neuroradiologia tradițională care se ocupă de toată patologia vasculară cerebrală în colaborare cu specialiștii neurochirurgi. Sunt malformații vasculare care pot fi închise cu ajutorul unor copolimeri.
Tot la nivelul vaselor de sânge ajungem până în locul unde sunt dezvoltate și injectăm un copolimer care le ”înfundă”. Le excludem din circulație cu scopul de a exclude o patologie care poate fi potențial devastantă prin sângerare”, a mai explicat dr. Cristian Mihalea.
Acest tip de procedură are riscuri mult mai scăzute (1,5-2% risc cumulat), comparativ cu rata de risc în cazul procedurilor de neurochirurgie deschisă. Spitalizarea este mai scurtă iar recuperarea post-intervențională este mai rapidă, comparativ cu recuperarea în cazul intervențiilor clasice neurochirurgicale.
”Procedura în sine durează 7-8 ore, după care dacă totul decurge confom planului, în 24-48 de ore pacientul este externat. Acesta este beneficiul imediat. Pe termen mediu, reinserția în viața socială este rapidă. Nu vorbim durate de 2-3 săptămâni ca în cazul neurochirurgiei deschise. Beneficiul pe termen lung este excluderea din istoricul pacientului a unei patologii cu potențial invalidant sau de deces, dacă acest anevrism se rupe”, a mai precizat medicul.
Vezi și: Obesofobia, cauze necunoscute și tratament psihiatric. Cum se manifestă afecțiunea
Leziunile vasculare sunt o veche preocupare a neurochirurgilor, iar anevrismul reprezintă o cauză mare de mortalitate.
Un anevrism este o umflătură într-un vas de sânge cauzată de o slăbiciune a peretelui vasului de sânge, de obicei în locul unde acesta se ramifică. Pe măsură ce sângele trece prin vasul de sânge slăbit, presiunea sângelui face ca o mică zonă să se umfle în afară, ca un balon.
Anevrismele se pot dezvolta în orice vas de sânge din organism, dar cele 2 locuri cele mai frecvente sunt:
- artera care transportă sângele de la inimă spre restul corpului (aorta abdominală)
- creierul
"Da, sunt două, pentru că aceste anevrisme intracraniene sunt ca în chirurgia abdominală, groaznice. Dacă se rupe un anevrism, și știm personalități mari, s-a rupt anevrismul, hipertensiune, se enervează la serviciu, în ședință, acasă, poc, a pocnit un vas în cap. Poate să fie un accident vascular cerebral, dar poate să fie unul hemoragic prin ruptura de anevrism.
Acest anevrism, dacă l-am prins și l-am diagnosticat, lupta mare se dă: îl operăm, cum am făcut ani și ani de zile și am aproape 1000 de cazuri operate prin metoda directă, cu microscopul, ori prin metoda actuală care se duce din ce în ce mai sus.
Aceste embolizări s-au perfecționat, au substanțe din ce în ce mai bune, au mijloace de a ține vasul din cap dilatat, să închizi vasele din apropiere, se duce direct în vasul cu leziunea respectivă și poți foarte frumos să introduci în anevrism o substanță, se învârt, fac o electro-coagulare și se opturează anevrismul în totalitate.
Este fascinant! Eu lucrez într-un centru foarte bine dotat (n.r. SANADOR) și pe mine mă fascinează rezultatele care sunt, cum pleacă acești pacienți, ce se poate obține și cum circulația creierului își desfășoară activitatea", a declarat medicul Alexandru Vlad Ciurea, profesor de neurochirurgie la UMF Carol Davila București și director științific la Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate pentru DC Medical, în cadrul emisiunii Academia de Sănătate.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
