Medicul nutriționist Anca Hâncu spune, la interviurile DC Medical, că la Congresul Asociației Europene pentru Studiul Obezității de la Glasgow, s-a pus mult accentul pe recunoașterea obezității ca...
Obezitate, boală. „S-a pus foarte mult accent pe recunoașterea obezității ca boală ca atare începând de la medicul de familie, primul care trebuie să recomande un stil de viață sănătos persoanelor cărora le identifică cu supragreutate și obezitate", afirmă cunoscutul medic nutriționist Anca Hâncu, la interviurile DC Medical, despre Congresul Asociației Europene pentru Studiul Obezității de la Glasgow la care a participat.
Pe glob trăiesc circa 650 de milioane de oameni obezi, peste 18 ani. Nici în România cifrele nu arată bine, adaugă medicul nutriționist Anca Hâncu. 20% din populație are obezitate, iar circa 30% - supragreutate. „Peste jumătate din populația României ar trebui să-și pună problema modificării stilului de viață sau are un exces de greutate", afirmă dr. Anca Hâncu.
Însă, continuă specialistul, e „mult mai greu să schimbăm obiceiurile alimentare sau stilul de viață la 40 de ani când apar complicații cardiace, hipertensiune, colesterol decât la 20-25 de ani". Iar aceste obiceiuri de nutriție sănătoasă încep de acasă din copilărie.
Medicul Anca Hâncu a detaliat un studiu din revista Lancet care stabilește o legătură dintre 11 milioane de decese în 2017 și nutriția incorectă. Aceasta amintește că 3 milioane de decese au fost din pricina consumului scăzut de cereale integrale, alte 3 milioane – din pricina excesului de sare, alte 2 milioane din cauza consumului insuficient de fructe, iar restul de 6 milioane – din pricina fumatului.
„Sunt cifre îngrijorătoare care ne fac să ne dăm seama că este o legătură foarte clară între bolile cronice, dietă și stil de viață. Se spune că 63% dintre bolile cronice netransmisibile ar putea fi prevenite dacă s-ar adapta un stil de viață sănătos", mai precizează nutriționistul.
Însă, continuă acesta, obiceiurile de nutriție se învață în familie, unde părinții ar fi bine să știe ce să mănânce ca să fie modele pentru copii lor, să mănânce după un anumit orar, să se așeze la masă. „Anumite obiceiuri corecte se învață de mic. (...) Medicii trebuie să fie modele pentru pacient. Astfel copiii vor învăța abordarea corectă. Vor ști să aleagă preferențial anumite alimente care au valoare nutritivă mai mare și să evite sau să mănânce în cantitate mai mică (n. r. alimentele) care sunt hipercalorice sau care nu sunt atât de valoroase nutritiv", consideră medicul Anca Hâncu.
Specialiștii de la Congresul din Glasgow au subliniat că persoanele cu obezitate trebuie ajutate să adopte un anumit stil de viață și au militat pentru ideea de obezitate ca boală întrucât, completează medicul Anca Hâncu, un rol important îl joacă stilul de viață - există influențe genetice, iar mediul are o influență ca determinant, nu ca și factor cauzator.
Medicul de familie, apreciază nutriționistul invitat la interviurile DC Medical, este primul care poate da primele indicații de nutriție educațională. „Tot mai mult se vorbește despre medicina stilului de viață în care medici, nutriționiști vor trebui să acorde atenție asupra felului în care recomandă acest stil de viață sănătos în așa fel încât oamenii să adere la el", apreciază dr. Anca Hâncu.
O altă temă abordată la Congres a constituit-o nutriția precisă, personalizată și s-a mers pe 3 nivele de recomandări nutriționale. Primul presupune recomandări de nutriție în funcție de preferințele nutriționale ale persoanei întrucât sunt șanse mai mari ca persoana să păstreze acea recomandare dietetică pe termen lung când mănâncă ce îi place decât în momentul în care primește doar restricții. A doua metodă de nutriție amintită este una ce are la bază analize biochimice. Mai precis, explică dr. Anca Hâncu, o persoană cu colesterol mare va primi o altă indicație nutrițională față de una cu colesterol normal. Iar a treia recomandare este una în baza testelor genetice, care se fac și în România.
S-a mai vorbit, continuă nutriționistul, despre limbaj care ar fi bine să fie non-stigmatizant, prin urmare unii "trebuie ajutați și motivați să meargă spre un stil de viață sănătos", iar "dacă sunt folosite anumite cuvinte, persoanele vor fi și mai demotivate".
Un stil de viață sănătos nu înseamnă doar o nutriție corectă, ci și activitate fizică la care trebuie stimulați de mici, consideră dr. Anca Hâncu. Potrivit acesteia, activitatea fizică poate fi o oră de mers pe zi, înot, alergat – în funcție de preferințe. La acestea se adaugă absența fumatului, un somn odihnitor și mindfulness – echilibru dintre minte, corp, gânduri, emoții. „Important e ca la nivelul populației să existe o dorință de a-și schimba stilul de viață la unul sănătos", mai precizează nutriționistul.
Însă, avertizează acesta, „rețetele de slăbire rapidă au riscuri foarte mari. Toate acele diete disociate sau care cuprind doar o grupă de alimente pot aduce pe termen scurt slăbire în greutate, dar pot aduce dezechilibre metabolice, ale comportamentului alimentar", iar pe termen lung duc la acumulare de grăsimi și chiar la dereglări comportamentale.
Mănânci emoțional fără să știi? Care este adevărata cauză din spatele kilogramelor în plus.
Acesta este trucul care te ajută să nu faci diabet. Reglează glicemia și nu mai faci diabet.
Cercetătorii descoperă noi indicii privind durerea nervoasă provocată de diabet.
Acesta este peștele cu cea mai mare cantitate de Vitamina D.
Obezitatea: o simplă alegere sau o boală care ne controlează viața?
De ce îți crește burta după 40 de ani, chiar dacă mănânci sănătos. Nu este vorba de fluctuațiile hormonale.
Cafeaua are un impact important asupra colesterolului. Cum trebuie să o prepari pentru a scădea colesterolul "rău".
Medicii, îndemnați să regândească tratamentele pentru diabet. 40% dintre pacienți își pun sănătatea în pericol
Aceste două semne care apar dimineața pot indica prezența diabetului. Sunt mai mult decât banale.
Acest obicei extrem de frecvent îți distruge rinichii. Poate duce la efectare renală gravă.
