Expunerea pe o perioadă îndelungată la poluare are impact și asupra sănătății mintale, nu doar a sănătății fizice potrivit unor studii publicare în revistele JAMA, notează Science Alert.
Concret, potrivit unui studiu publica recent, s-a constatat cp expunerea pe termen lung la niveluri ridicate de poluare crește riscul de depresie în rândul adulților în vârstă.
Un alt doilea studiu, publicat în JAMA Psychiatry, a arătat că un grad redus de poluare, dar o expunere prelungită, este asociat cu creșterea incidenței cazurilor de depresie și anxietate.
Poluarea, riscuri crescute de depresie și anxietate
Este cunoscut faptul că poluarea este factor de risc pentru bolile cardiovasculare și pentru afecțiunile pulmonare. Astfel că aceste două noi studii aduc în atenție riscurile la care suntem expuși, fiecare dintre noi, zi de zi.
”Am observat asocieri dăunătoare semnificative din punct de vedere statistic între expunerea pe termen lung la niveluri ridicate de poluare atmosferică și creșterea riscului de diagnosticare a depresiei la sfârșitul vieții.
În cadrul acestui studiu, s-a observat că persoanele dezavantajate din punct de vedere socioeconomic prezintă un risc mult mai mare de depresie la sfârșitul vieții.
Aceștia sunt expuși simultan atât la stres social, cât și la condiții de mediu precare, inclusiv la poluarea aerului”, au transmis autorii studiului.
Pentru aceste studii au fost analizate datele a aproape 9 milioane de persoane de pe peste 64 de anim beneficiare a sistemului de asigurări de sănătate din SUA.
Astfel, mai mult de 1,52 milioane dintre aceștia au fost diagnosticați cu depresie în perioada 2005-2016, potrivit cererilor de plată a asigurărilor de sănătate.
FOTO: Freepik @rawpixel
Printre factorii poluanți ce duc la creșterea depresiei se numără fumatul, praful, dar și elemente specifice poluării create de traficul rutier, centratele electrice și rafinării.
Cercetătorii susțin că persoanele mai în vârstă sunt mai expuse efectelor negative date de poluare, printre care depresia, și ca urmare a vulnerabilităților pe care le au la nivel pulmonar, dar și la cel neuronal.
”Deși depresia este mai puțin răspândită în rândul adulților în vârstă în comparație cu populația tânără, poate avea consecințe grave, cum ar fi afectarea cognitivă, boli comorbide și decesul”, au transmis cercetătorii.
Cel de-al doilea studiu a fost realizat în Marea Britanie, pe un grup de aproape 400 de mii de persoane, pe o perioadă de 11 ani,
Potrivit sursei menționate, și în cadrul acestui studiu s-au constatat asocieri între perioada lungă de expunere la poluare și creșterea depresiei și a anxietății.
Depresia și anxietatea, simptome
Atât depresia, cât și anxietatea sunt afecțiuni psiho-emoționale cu impact asupra calității vieții personale, dar și a celor din jur.
Depresia poate fi însoțită de o stima de sine scăzută, energie redusă, pierderea interesului pentru activitățile ce înainte erau făcute cu plăcere.
Simptomele pe care le poate prezenta o persoană care suferă de depresie sunt:
- o stare de spirit proastă, în mod continuu
- senzația de neajutorare
- absența speranței de viitor
- stima de sine scăzută
- plâns frecvent
- senzația de vinovăție
- iritabilitate
- intoleranță față de ceilalți
- lipsa motivației și a interesului pentru diverse activități
- dificultatea de a lua decizii
- absența bucuriei față de viață
- senzația continuă de anxietate
- gânduri suicidale și de vătămare fizică
- schimbări ale apetitului
- scădere în greutate sau foarte rar creșterea în greutate;
- constipație;
- dureri de cap și amețeli;
- dureri musculare și/sau articulare;
- lipsa energiei;
- libidoul scăzut;
- anomalii ale ciclului menstrual;
- probleme de somn;
- neglijarea pasiunilor;
- dificultăți în realizarea sarcinilor legate de muncă și casă, arată Heathline.
De reținut, că foarte rar se întâmplă ca o persoană depresivă să aibă toate aceste simptome.
Anxietatea se manifestă printr-o serie de simptome comportamentale, cum ar fi:
- evitarea situațiilor care au provocat sentimente neplăcute sau episoade de anxietate în trecut
- apariția unor ticuri nervoase
- iritabilitate
- frică puternică de moarte
- senzația de copleșeală
- dificultate de concentrare
- dezorientare
- gândire repetitivă
- durere de cap
- senzația de nod în gât
- dureri abdominale, greață, indigestie, diaree
- palpitații, dureri în piept, tahicardie
- oboseală, senzație de sfârșeală
- modificări ale ritmului de somn.
În funcție de simptome, anxietatea se poate cataloga în mai multe tipuri de tulburări anxioase, precum:
- tulburarea de anxietate generalizată
- tulburarea obsesiv-compulsivă
- fobia socială
- fobii specifice, de înălțime, aglomerație, șerpi, vorbit în public
- tulburarea de stres posttraumatic, notează WebMD.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
