De la ce vârstă începe să apară demența. Greșeala pe care o facem cu somnul. Amos D. Korczyn: Duce și la pierderea auzului

prof amos d korczyn despre dementa. FOTO: Freepik
prof amos d korczyn despre dementa. FOTO: Freepik

Demența are factori de risc ce pot să apară încă de la vârsta medie, iar un stil de viață sănătos ajută la amânarea instalării bolii ce duce la pierderea memoriei, printre altele.

Demența este o boală neurodegenerativă, asociată cu persoanele în vârstă, însă poate să apară și la adulții mai tineri. Afecțiunea descrie modificările grave ale creierului care cauzează, în primul rând, pierderea memoriei, îngreunând desfășurarea activităților cotidine ca urmare a schimbărilor de comportament și de personalitate.

Există cinci tipuri de demență: boala Alzheimer, considerată cel mai des întâlnit tip de demență (60-70% din cei cu demență au această boală), demența vasculară, demența cu corpi Lewy, demența frontotemporală, demența mixtă, care cuprinde boala Huntington, boala Creutzfeldt-Jakob, boala Parkinson și traumatismul cranian.

Toate tipurile de demență afectează trei zone ale creierului: limbajul, memoria, luarea deciziilor.

Prof. Amos D. Korczyn, absolvent al Universităţii Ebraice, Şcoala de Medicină Hadassah, din Ierusalim (1966), a explicat de ce demența este asociată cu o boală a oamenilor bătrâni, dar și care este vârsta optimă pentru ca populația să acorde mai multă atenție semneleor care ar putea indica o posibilă dezvoltare a bolii neurodegenerative, o boală cu impact asupra unui număr mare de persoane, la nivel global, dar și cu impact asupra societății, în ansamblui său.

”Dintr-un anume punct de vedere ar trebui să privim boala Alzheime ca pe o problemă a îmbătrânirii, așadar toți îmbătrânim, iar oamenii în vârstă au tot felul de probleme, unii își pierd auzul, alții vederea, alții au probleme de inimă sau de ficat, iar la alții este vorba despre o boală a creierului care cauzează toate acestea.

Însă asta nu înseamnă că nu putem face nimic în acest sens, pentru că sunt foarte multe lucruri pe care le putem face. După cum spunea un vechi proverb grecesc, O minte sănătoasă într-un corp sănătos.

Este important să înțelegem, și multe studii au demonstrat acest lucru, că de fapt principalul factor de risc pentru demența asociată cu vârsta înaintată, în mod special boala Alzheimer, sunt comorbiditățile pre-existente.

Așadar, permiteți-mi să reamintesc acest lucru, și anume că hipertensiunea și supraponderabilitatea, lipsa activității fizice, deficitul de somn și pierderea auzului, toate acestea reprezintă factori de risc care pot duce la instalarea demenței.

Toate acestea pot fi tratate și ar trebui tratate, așadar diabetul și toate celelalte probleme ar trebui tratate cu scopul prevenirii instalării demenței, iar dacă nu pot fi prevenite complet, măcar pot fi încetinite. Așadar, markerii chimici, spre exemplu nivelul crescut al colesterolului, reprezintă un aspect important care poate fi tratat, dacă ești diabetic și nu ții nivelul glicemiei sub control, acesta este un alt factor de risc.

Deci toate acestea ar trebui ținute sub control. Dacă nu dormi bine, acesta reprezintă un alt factor de risc, pentru că există tot felul de tulburări ale somnului care pot fi asociate cu posibilitatea de a dezvolta demența mai târziu”, a declarat Prof. Amos D. Korczyn la DCNews.

3. -imagine fara descriere- (313901529_491066192980015_2352889439641504847_n_98189900.png)

Prof. Amos D. Korczyn. FOTO: Captură YouTube

30-50 de ani, perioada optimă pentru investigații

”Așadar, trebuie să ne îndreptăm atenția, în mod special la oamenii mai în vârstă, dar să nu îi ignorăm pe cei mai tineri, dar nici pe cei mult mai în vârstă, așadar reprezintă o problemă a populație de vârstă medie. Astfel, cei care urmăresc această emisiune, cu vârsta cuprinsă între 30-40-50 de ani, aceasta este vârsta optimă pentru a investiga semnele care ar putea duce la instalarea acestei boli și a preveni dezvoltarea acestor disfuncții care sunt atât de importante în dezvoltarea bolii Alzheimer”, a mai spus profesorul subliniind importanța somnului.

”Există probleme relevante, nu doar de natură medicală, dar şi sociale, aşadar, să fii activ în societate este foarte important. Ştim că mulţi oameni în vârstă se retrag din comunitate, uneori atunci când au prieteni care au decedat, sau care s-au mutat, au rămas singuri şi nu mai au cu cine să discute. Aceştia reprezintă factori de risc foarte importanţi, aspecte care ar trebui să ne preocupe şi să încercăm să prevenim această inactivitate socială”, a mai spus profesorul Amos D. Korczyn.

Sistemul de protezare cognitivă, deocamdată de domeniul SF

În ceea ce privește amânarea instalării bolii prin intermediul unui sistem de protezare cognitivă, profesorul Amos D. Korczyn a precizat că acest aspect este unul de domeniul science-fiction, dat că nu exclude posibiltatea ca peste ani să nu fie un domeniu dezvoltat.

”Trebuie să amintesc tuturor că Jules Verne s-a gândit la submarine într-o vreme în care acestea reprezentau science-fiction, a durat câţiva zeci de ani până când acest lucru a devenit realitate. Aşadar, după cum am mai spus, văd acest aspect ca pe ceva science-fiction, dar poate că în viitor poate fi dezvoltat.

Problema nu este să facem creierul să reacționeze mai bine, ci să prevenim moartea acestuia. Iar să previi moartea este un aspect important, moartea poate veni sub multe forme, diferite aspecte, iar aceasta reprezintă, într-un fel, găsirea fântânii tinereții, să vedem cum putem rămâne tineri. Şi nu îmi imaginez cum poate fi rezolvat acest aspect într-un viitor apropiat”, a mai spus profesorul.

Mai multe în video:

Cine este prof. Amos D. Korczyn

Profesorul Korczyn a absolvit Școala de Medicină a Universității Ebraice–Hadassah din Ierusalim în 1966, unde a obținut, de asemenea, o diplomă de master în farmacologie (cum laude) în 1966. Are pregătire în domeniul neurologiei la Spitalul Beilinson și la Spitalul Național de Boli Nervoase, în Londra.

Din 1981 până în 2002 a fost președinte al Departamentului de Neurologie al Centrului Medical Tel-Aviv și în funcție la Catedra Sieratzki de Neurologie de la Universitatea din Tel-Aviv, între 1995-2010. Dincolo de acestea, profesorul Korczyn are un interes deosebit pentru bolile neurodegenerative.

El a scris sau a fost co-autor a peste 700 de articole în reviste recenzate de colegi, precum și multe capitole din cărți. A editat mai multe cărți și Ediţii speciale în reviste și este editor regional al Jurnalului Bolii Alzheimer. Este şi a fost membru al Consiliului de Redacție a 20 de reviste internaționale și a organizat mai multe conferințe neurologice, în principal în domeniul demenței. Şi nu în cele din urmă, profesorul Korczyn este președintele Consiliului medical științific al Asociației Israeliene pentru Boala Alzheimer (EMDA), membru al Internaționalei Bolii Alzheimer (ADI) și a fost președintele Comitetului de cercetare WFN pentru neurofarmacologie clinică, potrivit DCNews.

Vezi și: 7 obiceiuri care reduc riscul de demență. Sunt vizați pacienții cu diabet

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
Patologii

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2022 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.1.0