Telefoanele mobile nu cauzează cancer cerebral, confirmă un studiu major

După 28 de ani de studii, cercetătorii au aflat cum utilizarea telefoanelor ne afectează creierul. S-a vorbit inclusiv despre faptul că provoacă cancer cerebral.
Vezi și: SUMO, proteina care contribuie la supraviețuirea celulelor canceroase
O revizuire cuprinzătoare privind impactul potențial al expunerii la unde radio a confirmat că telefoanele mobile nu sunt legate de cancerul cerebral, punând capăt deceniilor de îngrijorare publică. Comandată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), această revizuire sistematică a fost publicată în jurnalul Environment International și oferă cele mai solide dovezi de până acum pe acest subiect.
Originea îngrijorărilor
Telefoanele mobile emit unde radio, un tip de radiație neionizantă, și sunt adesea ținute aproape de cap în timpul utilizării. Acești factori au alimentat temerile inițiale că utilizarea telefoanelor mobile ar putea fi legată de cancerul cerebral.
Pe măsură ce tehnologiile mobile și wireless au devenit o parte esențială a vieții de zi cu zi, riscurile potențiale ale expunerii la unde radio au necesitat o investigație amănunțită.
Consensul științific rămâne ferm
De-a lungul a aproape trei decenii de cercetare, consensul științific a rămas constant: nu există dovezi care să susțină o asociere între expunerea la unde radio de la telefoanele mobile și cancerul cerebral. Cu toate acestea, studii ocazionale au alimentat temerile, sugerând posibile riscuri pentru sănătate.
Vezi și: Inegalitatea accelerează îmbătrânirea creierului. Poluarea, alt factor de risc major
Rolul radiațiilor ca posibil cancerigen
În 2011, Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC), o ramură a OMS, a clasificat expunerea la unde radio drept un "posibil cancerigen pentru oameni". Această clasificare a fost adesea înțeleasă greșit, intensificând îngrijorările publicului.
Cu toate acestea, clasificarea IARC s-a bazat în mare parte pe dovezi limitate din studii observaționale, care, deși utile, pot fi adesea susceptibile la erori. De exemplu, în studiul INTERPHONE, persoanele cu cancer cerebral au tendința să-și supraevalueze utilizarea telefonului mobil. Aceste inexactități au denaturat datele și au ridicat alarme inutile.
Noua revizuire oferă dovezi mai puternice
Noua revizuire sistematică a revenit asupra problemei cu date mai recente și mai cuprinzătoare, depășind dovezile luate în considerare în 2011. Aceasta a analizat un set de date mult mai mare, incluzând peste 5.000 de studii, dintre care 63 au fost incluse în analiza finală. Aceste studii au acoperit perioada 1994-2022 și au oferit o examinare mai robustă a relației dintre utilizarea telefoanelor mobile și cancer.
Telefoanele mobile nu cauzează cancer cerebral - FOTO: Freepik@poppet07
Nicio asociere găsită
Concluzia a fost clară: nu există nicio asociere între utilizarea telefoanelor mobile și cancerul cerebral sau orice alt tip de cancer al capului sau gâtului. Chiar și utilizarea prelungită a telefoanelor mobile – zece ani sau mai mult – nu a arătat un risc crescut. Factori precum frecvența apelurilor sau timpul petrecut la telefon nu au avut niciun impact asupra incidenței cancerului.
Cel mai important, aceste concluzii sunt în concordanță cu cercetările anterioare. În ciuda creșterii masive a utilizării tehnologiilor mobile și wireless în ultimele decenii, nu a existat nicio creștere corespunzătoare a ratei cancerului cerebral. Acest lucru oferă o reasigurare suplimentară că tehnologia este sigură în limitele stabilite de siguranță.
Aceste rezultate confirmă că limitele actuale de siguranță naționale și internaționale pentru expunerea la unde radio sunt eficiente. Telefoanele mobile emit radiații de nivel scăzut care se încadrează bine în aceste limite, și nu există dovezi că această expunere reprezintă un risc pentru sănătatea umană.
Vezi și: Societatea Europeană de Cardiologie lansează noi ghiduri pentru hipertensiune
Cercetări viitoare
Deși aceste vești sunt liniștitoare, experții sunt de acord că cercetarea trebuie să continue. Tehnologia evoluează rapid, iar noile dispozitive ar putea utiliza undele radio în moduri diferite sau la frecvențe diferite. Asigurarea siguranței avansărilor viitoare rămâne o prioritate pentru oamenii de știință.
Combaterea dezinformării
Una dintre cele mai mari provocări în prezent este combaterea miturilor și concepțiilor greșite care continuă să înconjoare utilizarea telefoanelor mobile și cancerul. În ciuda dovezilor copleșitoare care atestă siguranța, dezinformarea persistă. O comunicare clară și bazată pe știință este esențială pentru a combate aceste temeri nefondate.
În concluzie, cea mai recentă revizuire sistematică aduce vești bune: nu există dovezi ale unor efecte asupra sănătății din cauza expunerii la telefoanele mobile.
-
Somnul de frumusețe nu e un mit! Explicația uimitoare a unui neurolog13.09.2025, 17:50
-
-
-
-
10 factori care cresc riscul de AVC. Contribuie și la severitatea acestuia
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Testul simplu care depistează demența. Pune diagnosticul înainte ca simptomele să apară
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Claritate pentru minte: Când să investigăm semnalele neurologice
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Lucrul de zi cu zi care îți erodează creierul. Accelerează pierderea memoriei
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Substanța ascunsă în creierul fiecăruia dintre noi. Legătura șocantă cu bolile neurologice
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Robotul de dimensiunea unui bob de orez care poate schimba neurochirurgia. Poate fi folosit pentru biopsii cerebrale sau Parkinson
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Aflarea riscului de Alzheimer poate reduce anxietatea, dar și motivația pentru un stil de viață sănătos, arată un nou studiu
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Studiu: Doar 10 zile de inactivitate pot afecta sănătatea creierului
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Te dor articulațiile? Nu ignora acest semn! Care e diferența dintre osteoartrită și artrita reumatoidă
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.