Alzheimer: de ce ar apărea la vârstnici. Teste pe rozătoare
 Bătrâni
        Bătrâni    
La Alzheimer, cercetătorii au descoperit că anumite molecule implicate în boală s-ar răspândi mai ușor în creierul îmbătrânit.
Alzheimer, vârstnici. Cercetători de la Centrul German de Boli Neurodegenerative (DZNE) din Berlin și onologi de-ai lor de la Școala Medicală Harvard și Spitalul General Massachusetts, SUA, au descoperit că anumite molecule implicate în boală, denumite proteine tau, s-au răspândit mai ușor în creierul îmbătrânit, informează sciencedaily.com.
La această concluzie s-a ajuns în urma testelor de laborator pe rozătoare. Rezultatele au fost publicate recent în revista Science Advances.
E cunoscut că Alzheimer începe de obicei cu declinul memoriei și afectează mai târziu alte abilități cognitive. Se știe și că două tipuri diferite de depuneri de proteine în creierul pacientului sunt implicate în această: "plachetele beta amiloid" și "inflexiunile neurofibrilare tau". Potrivit sursei citate, ultimele proteine amintite reflectă progresia bolii: mai întâi în centrele de memorie ale creierului, apoi în alte zone în cursul bolii. Oamenii de știință bănuiesc că proteinele tau ar migra de-a lungul fibrelor nervoase și contribuie astfel la răspândirea bolii în tot creierul.
Alzheimer, vârstnici: creier tânăr versus creier bătrân
Susanne Wegmann de la Centrul German de Boli Neurodegenerative (DZNE) și echipa de cercetare au testa ipoteza că proteina tau s-ar răspândi mai repede în creierul îmbătrânit. Au canalizat aceste proteine din om în creierul șoarecilor. Apoi celulele individuale au început apoi să producă proteina. După 12 săptămâni au verificat cât de departe s-a deplasat proteina tau.
"Proteinele tau umane se răspândesc de două ori mai rapid la șoarecii mai în vârstă comparativ cu animalele mai tinere", a afirmat Susanne Wegmann, citată de sciencedaily. Aceste proteine există într-o formă sănătoasă în fiecare neuron al creierului. Însă, la Alzheimer, ele își poate schimba forma și se pot transforma într-o formă patologică.
Studiul, AICI.
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Un nou indiciu în Alzheimer. Boala ar putea fi legată de vasele de sânge, nu doar de creier
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Alimentele care îți distrug creierul în 4 ore după consum
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Exercițiile fizice regulate îmbunătățesc performanța fizică și cognitivă a adulților vârstnici
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
"Curățarea creierului” în timpul somnului poate reduce riscul de demență. Cum faci asta
Șase lucruri surprinzătoare legate de Alzheimer
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic
Grăsimea abdominală și de pe brațe, posibil indicator timpuriu al demenței
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Virusul aparent inofensiv care ar putea declanșa boala Parkinson
Semne timpurii neobișnuite ale demenței. Experții, avertisment
Secretele percepțiilor comune. Ce se întâmplă în creier
Cea mai cruntă boală despre care nu ți-a vorbit nimeni: Batten. Palatul Parlamentului se luminează turcoaz
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.

 
                                                             
                                                             
                                                             
                                                             
                                                             
                             
                             
                             
                             
                             
                             
                             
                             
                             
                             
                             
                             
                             
                             
                             
                             
                             
                             
                             
                             
                             
                             
                             
                             
                             
                             
                             
                             
                             
                             
                             
                             
                            