AVC-ul, impact asupra funcției cognitive. Vârstnicii, cei mai expuși
Un nou studiu evidențiază necesitatea monitorizării cognitive continue la persoanele vârstnice care au suferit un prim accident vascular cerebral, arătând că acest eveniment provoacă un declin cognitiv semnificat...
Un studiu recent a evidențiat nevoia urgentă de a monitoriza continuu funcția cognitivă la persoanele vârstnice care experimentează primul accident vascular cerebral. Cercetarea, care a implicat 14 cohorte internaționale, indică faptul că un prim accident vascular cerebral nu numai că provoacă un declin cognitiv imediat, dar accelerează și deteriorarea cognitivă pe termen lung.
Constatările arată că accidentul vascular cerebral duce la un declin semnificativ în cogniția globală și la o accelerare notabilă a ratei de declin cognitiv în timp. Studiul a inclus 20.860 de adulți, cu o vârstă medie de 73 de ani, și a constatat că 5% dintre participanți (vârstă medie de 79 de ani) au suferit un prim accident vascular cerebral în timpul unei perioade medii de urmărire de 7,5 ani. După ce au suferit un accident vascular cerebral, participanții au demonstrat o scădere medie de 0,25 deviații standard (SD) în cognitia globală, alături de scăderi acute în diverse domenii cognitive, cu excepția memoriei.
Importanța evaluărilor cognitive
Autoarea principală, Jessica Lo, MSc, biostatistician la Centrul pentru Îmbătrânire Sănătoasă a Creierului din Australia, a subliniat necesitatea evaluărilor cognitive regulate în mediile de îngrijire primară.
"Declinul cognitiv este adesea trecut cu vederea sau nediagnosticat în spitale”, a notat ea, pledând pentru încorporarea evaluărilor cognitive pe termen lung în planurile de îngrijire a pacienților.
Utilizarea testelor neuropsihologice sensibile ar putea ajuta la detectarea semnelor timpurii de deteriorare cognitivă, permițând intervenții la timp care ar putea îmbunătăți rezultatele pacienților.
Lacune în îngrijirea post-AVC
Lo a subliniat că, deși îngrijirea post-AVC include adesea reabilitarea fizică, reabilitarea cognitivă este frecvent ignorată, lăsând multe centre de reabilitare nepregătite să abordeze aceste nevoi critice. Constatarile studiului subliniază necesitatea abordării declinului cognitiv ca parte a îngrijirii cuprinzătoare pentru supraviețuitorii accidentului vascular cerebral.
Cercetătorii au analizat traiectoriile cognitive înainte și după un prim accident vascular cerebral pentru a obține informații despre natura declinului cognitiv în această populație. Studiul a raportat că rata declinului cognitiv la supraviețuitorii accidentului vascular cerebral a fost similară cu cea a colegilor care nu au suferit un accident vascular cerebral, înainte de eveniment.
Analiza a arătat, de asemenea, că declinul cognitiv a fost semnificativ mai rapid la indivizii cu o istorie de diabet, hipertensiune, colesterol ridicat și alți factori de risc, indiferent de accidentele vasculare cerebrale viitoare.
Experții se aliniază cu constatările studiului, pledând pentru screeningul de rutină al funcției cognitive ca parte a continuității îngrijirii pentru supraviețuitorii accidentului vascular cerebral. Mitchell Elkind, MD, MS, ofițer principal pentru știință clinică la Asociația Americană a Inimii (AHA), a declarat că aceste rezultate sunt consistente cu liniile directoare existente ale AHA, care recomandă evaluări cognitive regulate atât în timpul spitalizării, cât și în mediile ambulatorii.
Elkind a subliniat importanța abordării declinului cognitiv și funcțional în timp, subliniind că nevoile de reabilitare ale pacienților se pot schimba semnificativ la câțiva ani după un accident vascular cerebral.
Studiul a atras atenția experților care îl consideră un avans semnificativ în înțelegerea rezultatelor pe termen lung pentru supraviețuitorii accidentului vascular cerebral. Într-un comentariu asociat, cercetătorii Yasmin Sadigh, MSc, și Victor Volovici, MD, PhD, au îndemnat comunitatea medicală să se concentreze asupra unor rezultate mai cuprinzătoare și detaliate în viitoarele studii clinice asupra accidentului vascular cerebral.
Pe măsură ce domeniul evoluează, integrarea monitorizării cognitive în planurile de îngrijire post-AVC ar putea juca un rol crucial în îmbunătățirea calității vieții și a independenței funcționale pentru persoanele vârstnice care se confruntă cu provocările accidentului vascular cerebral.
-
Ce simți când ai deficit de potasiu08.01.2026, 21:23
-
De ce să pui o lingură de lemn peste oală08.01.2026, 21:00
-
Ce să nu mai bagi niciodată în mașina de spălat vase08.01.2026, 19:02
-
-
De ce să nu bei vin fiert când e frig afară08.01.2026, 15:51
Grupa de sânge care ar putea crește riscul unui AVC înainte de 60 de ani
Boala extrem de comună care dublează riscul de AVC
Donald Trump și mersul ciudat: semne despre sănătatea sa
Testul de trei minute care poate detecta Alzheimer cu ani înainte de diagnostic
De ce avem impresia că timpul trece mult mai repede
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic
Alimentele care îți distrug creierul
Somnolența diurnă la vârstnici, semnal ascuns al declinului cognitiv
Virusul aparent inofensiv care ar putea declanșa boala Parkinson
Deficitul de colină la tineri, risc crescut de afectare cerebrală timpurie
Apneea de somn devastează creierul
Ai mai mult de 30 de ani? Ești expus unor probleme majore
Izolarea socială, factor de risc pentru demență
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Poluarea aerului atacă direct creierul. Particulele fine pot accelera Alzheimer și demența
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
"Curățarea creierului” în timpul somnului poate reduce riscul de demență. Cum faci asta
Kim Kardashian dezvăluie că a fost diagnosticată cu un anevrism cerebral din cauza stresului
Pierderile de memorie: stres sau boală neurologică?
Testul de urină care poate prezice dacă faci demență. O simplă analiză descoperă boala
Secretul neașteptat care îți protejează creierul după 50 de ani. Nu are legătură cu pastilele
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
