Boala Alzheimer, vizibilă în ochi, cu mulți ani înainte de apariția simptomelor
Boala Alzheimer ar putea fi detectată cu mult timp în urmă, în ochii celui vizat. Doar analizând cum se mărește pupila în timpul unor sarcini ar putea prezice o eventuală apariție a bolii....
Boala Alzheimer (AD) începe să altereze și să afecteze creierul cu ani, chiar zeci de ani, înainte de apariția simptomelor, ceea ce face ca identificarea timpurie a riscului să fie cel mai important pentru încetinirea progresiei bolii.
Într-un nou studiu publicat în Neurobiology of Aging, oamenii de știință de la Universitatea din California San Diego School of Medicine spun că, cu evoluții ulterioare, măsurarea vitezei cu care se dilată pupila unei persoane în timp ce face teste cognitive ar putea fi o metodă cu costuri reduse, non-invazive, care să ajute la screeningul persoanelor cu risc genetic crescut de boală Alzheimer, înainte de începerea declinului cognitiv.
Cauzele care duc la Alzheimer
În ultimii ani, oamenii de știință care cercetează patologia bolii Alzheimer și-au îndreptat în primul rând atenția către doi factori cauzali sau contributivi: acumularea plăcilor proteice în creier numite beta-amiloid și încurcăturile unei proteine numite tau. Ambele au fost legate de deteriorarea neuroni, ceea ce duce la disfuncții cognitive progresive.
Noul studiu se concentrează pe răspunsurile pupilei care sunt determinate de locus coeruleus (LC), un grup de neuroni din trunchiul creierului implicat în reglarea excitației și modularea funcției cognitive. Tau este primul biomarker cunoscut pentru boala Alzheimer; apare prima dată în LC și este mai puternic asociat cu cogniția decât beta-amiloidul. Studiul a fost condus de autorul William S. Kremen, doctor, și autorul principal Carol E. Franz, doctor, ambii profesori de psihiatrie și co-directori ai Center for Behavior Genetics of Aging at UC San Diego School of Medicine.
Dilatarea mai intensă a pupilelor, primul semn al bolii
LC determină răspunsul pupilar – schimbarea diametrului pupilelor ochilor - în timpul sarcinilor cognitive. (Pupilele devin mai mari, cu atât sarcina creierului este mai dificilă.) În lucrările publicate anterior, cercetătorii au raportat că adulții cu deficiență cognitivă ușoară, adesea un precursor al bolii Alzheimer, au prezentat o dilatare a pupilelor și un efort cognitiv mai mare decât indivizii normali, chiar dacă ambele grupuri au avut rezultate echivalente. În mod critic, în ultima lucrare, oamenii de știință leagă răspunsurile dilatației pupilare cu genele identificate ca fiind cu risc pentru boala Alzheimer.
"Având în vedere dovezile care leagă răspunsurile pupilare, LC și tau și asocierea între răspunsul pupilar și scorurile de risc poligenic de Alzheimer (o contabilitate agregată a factorilor pentru a determina riscul de boală Alzheimer moștenit al unei persoane), aceste rezultate sunt o dovadă a faptului că măsurarea răspunsului pupilar în timpul sarcinilor cognitive ar putea fi un alt instrument de screening pentru depistarea Alzheimerului înainte de apariția simptomelor", a spus Kremen.
Co-autori includ: Matthew S. Panizzon, Jeremy A. Elman, Anders M. Dale, Daniel E. Gustavson și Nathan Whitsel, UC San Diego; Eric L. Granholm, UC San Diego și Veterans Affairs San Diego Healthcare System; Ole A. Andreassen, Spitalul Universitar din Oslo; Nathan A. Gillespie și Michael C. Neale, Virginia Commonwealth University; Mark W. Logue, VA Boston Healthcare System și Boston University; Michael J. Lyons, Universitatea din Boston; și Chandra A. Reynolds, UC Riverside.
- 
                        
 - 
                        
 - 
                        
 - 
                        Un test de salivă ar putea descoperi insuficiența cardiacă04.11.2025, 09:28
 - 
                        
 
Tehnologia digitală reduce riscul de demență la adulții în vârstă, arată un nou studiu
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Grupa de sânge care ar putea crește riscul unui AVC înainte de 60 de ani
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Deficiența de Vitamina K, impact asupra creierului. Duce la tulburări neurologice
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
EXCLUSIV Cefaleea, o problemă globală de sănătate. Peste un miliard de oameni suferă de migrenă
Grăsimea abdominală și de pe brațe, posibil indicator timpuriu al demenței
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Medicamentul frecvent utilizat care distruge creierul
De ce ne trezim cu durere de cap dimineața
Trei greșeli care îți pot afecta creierul, potrivit unui neurolog: "Nu le fac niciodată"
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
