Conservanții, aditivii care prelungesc durata de viață a alimentelor. Cu ce pot fi înlocuiți. Bilic: Totul cu aer

Conservanții ajută la controlul și prevenirea deteriorării alimentelor, oferind protecție împotriva deteriorării cauzate de microorganisme (de exemplu, bacterii, drojdii, mucegaiuri), a botulismului care pune în pericol viața și a altor organisme care pot provoca intoxicații alimentare (funcție antimicrobiană).

Alimentele cu risc ridicat, cum ar fi carnea, fructele de mare, produsele lactate și brânzeturile, servesc drept teren de reproducere pentru microorganisme potențial periculoase, prin urmare, adăugarea unui conservant este de obicei necesară pentru a asigura siguranța alimentelor.

Pe lângă alterarea cauzată de microorganisme, aceasta poate fi provocată și de factori chimici (de exemplu, oxidarea) sau fizici (de exemplu, temperatura, lumina).

Conservanții sunt, de asemenea, utilizați pentru a preveni aceste tipuri de reacții de alterare, pentru a preveni orice alterare a gustului alimentelor sau, în unele cazuri, a aspectului acestora (funcție antioxidantă).

Fără adăugarea unui conservant, anumite alimente pot deveni râncede sau își pot schimba culoarea. În cele din urmă, conservanții protejează calitatea alimentelor și a băuturilor, reduc costul alimentelor, îmbunătățesc confortul, prelungesc durata de depozitare și reduc risipa de alimente, notează Food Facts for Healty Choice.

Vezi și: Endometrioza, cauze genetice. Simptomele bolii, nenumărate și subiective. Este asociată cu durerea, migrenele și osteoartita

Cum să păstrăm alimentele fără să folosim conservanți

Dr. Mihaela Bilic, medic nutriționist, a explicat într-o postare pe pagina sa de Facebook cum putem păstra alimentele fără a folosi conservanții. 

”Cum să păstrăm alimentele fără să folosim conservanți?Cu aer modificat! Există gaze care au capacitatea de a prelungi perioada de valabilitate a alimentelor și protejează proprietățile organoleptice ale unui produs.

Azotul, oxigenul, dioxidul de carbon sau argonul, folosite individual sau în amestec, creează atmosfere protectoare care încetinesc degradarea alimentelor și optimizează conservarea lor. Ambalarea în atmosferă modificată sau MAP (Modified Atmosphere Packaging) are loc prin diluarea sau eliminarea completă a aerului din interiorul unui ambalaj.

Acest lucru este posibil prin înlocuirea acestuia cu un gaz sau amestecuri de gaze, operațiune care are scopul de a prelungi termenul de valabilitate al produselor.

MAP este metodă de păstrare care se aplică unei game largi de alimente, de la carne și pește până la legume.

Vezi și: Anevrismele cerebrale, tratament. Cele două operații salvatoare. Corneliu Toader: Toată lumea trebuie să știe

Azot pentru chipsuri și cafea. Azotul este un gaz inert, nu interacționează și nu este absorbit de produs. Are funcție de umplere și protecție, prin urmare este folosit pentru a elimina oxigenul care rămâne în ambalaj în timpul împachetării. Se utilizează pentru chipsuri sau pentru ambalarea cafelei după prăjire.

Oxigen pentru carne și salate. Oxigenul este folosit în mod normal pentru ambalarea cărnii roșii sau a peștelui cu scopul de a păstra aspectul optim- previne sau întârzie degradarea mioglobinei, care dă o culoare gri neplăcută. Are o utilizare similară, la concentrații mai mici, pentru legume sau plante cu fructe verzi, cum ar fi salatele în pungi.

Dioxid de carbon pentru paste și pește. Folosirea CO2 întârzie proliferarea bacteriilor sau ciupercilor. Este solubil în apă și grăsimi, de aceea necesită o dozare precisă ca să evităm schimbarea gustului prin acidificarea produsului. Amestecat cu azot, este folosit în conservarea pastelor, cărnii și peștelui, unde are o funcție bacteriostatică.

Azotul, oxigenul, dioxidul de carbon sau argonul blochează sau reduc degradarea enzimatică și biochimică a produselor, precum și cea generată de micro-organismele patogene. Prin prelungirea perioadei de timp în care produsul își păstrează caracteristicile – aromă, culoare, consistență, valoare nutritivă, standarde de siguranță pentru sănătate și igienă – crește și perioada în care aceasta rămâne la raft.

O acțiune în numele sustenabilității, pentru a evita risipa alimentară. Totul cu aer!”, a explicat dr. Mihaela Bilic, medic nutriționist.

Vezi și: Ochiul dominant: Ce este și care sunt beneficiile acestuia

Cât de dăunători sunt conservanții

A existat o mare îngrijorare publică cu privire la faptul că unii aditivi alimentari provoacă reacții adverse, deși investigațiile atente arată că aceasta se bazează mai degrabă pe concepții greșite decât pe reacții adverse identificabile. Rareori s-a demonstrat că conservanții provoacă reacții alergice (imunologice) adevărate.

Printre aditivii alimentari despre care s-a raportat că provoacă reacții adverse se numără unii conservanți din grupul agenților de sulfitare, printre care se numără mai mulți aditivi anorganici de tip suplhite (E220-228), precum și acidul benzoic și derivații săi (E210-213), pot declanșa astm caracterizat prin dificultăți de respirație, dificultăți de respirație, respirație șuierătoare și tuse la persoanele sensibile (de exemplu, astmatice).5,7 Cu toate acestea, în general, datorită legislației stricte a UE care reglementează evaluarea siguranței aditivilor, conservanții pot fi considerați în general ca fiind siguri pentru majoritatea consumatorilor.

Parlamentul European, împreună cu Consiliul European, a stabilit un sistem detaliat de etichetare a aditivilor alimentari pentru a permite consumatorilor să facă alegeri în cunoștință de cauză în ceea ce privește alimentele care conțin conservanți.15 Legislația prevede, de asemenea, ca aditivii să fie etichetați pe ambalajele produselor alimentare în funcție de categoria lor (conservant, colorant, antioxidant etc.), fie cu numele lor, fie cu numărul E.